JO 2018: Suedeza Charlotte Kalla a cucerit prima medalie de aur la schiatlon

Foto: Felgenhauer/NordicFocus.

/LIVE VIDEO/ Deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice de iarnă 2018 din Coreea de Sud

27849297_715822191950102_921126789_n

Azi încep Jocurilor Olimpice de iarnă, la PyeongChang. Când vor evolua sportivii moldoveni

Foto: JUNG YEON-JE/AFP/Getty Images

Nicolae Gaiduc va fi portdrapelul Moldovei la Jocurile Olimpice de iarnă din Coreea de Sud

Foto: olympic.md

/FOTO/ La JO participă și o voluntară din Moldova. Unul din sportivii noștri a ajuns în satul olimpic

10-1-2

O nouă condamnare. Fostul medic Larry Nassar a primit încă 125 de ani de închisoare

Foto: cnn.com

Fotbalistul Ion Jardan a revenit, după un an, la FC Zimbru

Presa: Real Madrid îi măreşte salariul lui Cristiano Ronaldo la 30 milioane euro pe an

Foto: The Sun

Un portar moldovean va juca în campionatul României

Foto: prosport.ro

JO 2018: Rusia a fost exclusă şi de la Jocurile Paralimpice din Coreea de Sud

648753-russian-paralympics

300 de alergători au cucerit beciurile de la Cricova. Cine au fost câștigătorii competiției?

27164196_1969598156627263_4907468044047446391_o

Simona Halep, amendată de organizatorii Australian Open. Suma pe care trebuie să o achite

simona-halep-at-australian-open-2018

TOP ȘTIRI

O nouă etapă a Ligii Națiunilor a avut loc aseară în care nu au lipsit surprizele. Norvegia a pierdut cu Țara Galilor, iar Olanda a reușit doar o remiză împotriva Greciei. Fără Cristiano Ronaldo, Portugalia a învins cu 4:2 pe Danemarca, iar Germania a obținut prima victorie sub comanda antrenorului Jurgen Klopp.După o zi de pauză, spectacolul din Liga Națiunilor a revenit joi seara. La Salonic, Grecia spera să producă o nouă surpriză, după ce reușise să învingă Germania în deplasare. În minutul 13, Tzolis a avut un gol anulat pentru ofsaid, dar peste 10 minute Grecia a reușit să deschidă scorul prin Ioannidis. În prelungiri, Masouras a înscris pentru 2:0.&nbsp;Olanda a revenit în meci în minutul 59, Virgil van Dijk reducând din diferență după un corner. În minutul 65, Dumfries a fost pe fază la o bâlbâiala în apărarea adversă, a „furat” mingea și a egalat, însă golul a fost anulat pentru un ofsaid. Oaspeții au punctat până la urmă pentru 2:2, prin Reijnders.Grecia se poate declara mai mult decât mulțumită de prima jumătate a competiției, fiind lider în grupă.Portugalia a întâlnit-o pe Danemarca în primul meci de după „dezertarea” lui Cristiano Ronaldo. Lusitanii au deschis scorul prin Cancelo. Damsgaard a egalat 10 minute mai târziu cu o execuție superbă la colțul lung, însă naționala lui Jorge Jesus a intrat în avantaj la cabine. Ramos a marcat din poziție unu la unu cu Hermansen. Danemarca a revenit din nou pe tabelă în minutul 53 prin Hojlund.&nbsp;Până la urmă, Portugalia a reușit să câștige partida de la Copenhaga. Vitinha înscris cu o lovitură de cap, iar Joao Felix a stabilit rezultatul final.La a treia încercare, Jurgen Klopp a obținut prima sa victorie pe banca naționalei Germaniei. Die Mannschaft a întâlnit Serbia, impunându-se cu 2:0. În minutul 39, Bischof a fost pe fază la o minge respinsă din bară și a îndeplinit o simplă formalitate. Wirtz a stabilit rezultatul final.&nbsp;Țara Galilor a întâlnit Norvegia într-o altă partidă. Oaspeții au deschis scorul prin Oscar Bobb, în minutul 11, gazdele egalând în minutul 38, când James a reluat din fața porții. La câteva secunde de la începerea reprizei secunde, Heggem a fost eliminat pentru un fault din postura de ultim apărător și Țara Galilor a profitat, câștigând cu 2:1. Golul victoriei a fost marcat de Williams în minutul 48.Tot aseară în Liga B, Austria a scos doar o remiză cu Irlanda, iar Israel a remizat fără goluri împotriva lui Kosovo.&nbsp;În liga D s-au consemnat alte două remize, Azerbaidjan - Liechetenstein, 0:0 și Malta - Gibrlatar, 1:1.&nbsp;

Standard

Surprize și premiere în Liga Națiunilor: Olanda a tremurat în Grecia, iar Portugalia a făcut spectacol fără Ronaldo

Constantin Tcaci

liga natiunilor (1).webp

social

economic

Împărțirea Republicii Moldova în trei regiuni, Nord, Centru și Sud, nu ar necesita modificarea Constituției, susține deputata PAS Larisa Voloh. Aceasta invocă o hotărâre a Curții Constituționale din 1999, potrivit căreia denumirea unei unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea poate fi diferită. Reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) atrag însă atenția că problema nu ține doar de denumirea viitoarelor structuri, ci și de statutul și atribuțiile acestora. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=24JNd30kWAo" target="_blank">Întreabă Ghețu”</a> de la TV8.&nbsp;Articolul 110 din Constituție prevede că teritoriul Republicii Moldova este organizat, din punct de vedere administrativ, în sate, orașe, raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, iar unele orașe pot fi declarate municipii.„Există o hotărâre a Curții Constituționale din 1999, atunci când a avut loc reforma din '98-'99, când am trecut de la noțiunea de raion la noțiunea de județ. Constituția vorbește despre nivelul doi, nu vine pe terminologie expres, care trebuie să fie denumirea acestui nivel. Este dreptul colegilor să sesizeze Curtea, dar în privința denumirii deja există o hotărâre a Curții Constituționale”, a declarat Voloh.În hotărârea din 1999, Curtea a stabilit că noțiunea de „județ”, utilizată atunci în legislație, era identică cu cea de „raion” prevăzută de articolul 110 din Constituție și reprezenta denumirea unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. Curtea a mai constatat că delimitarea nivelurilor autorităților locale și a competențelor acestora ține de atribuțiile Parlamentului.&nbsp;Potrivit deputatei, denumirea de „regiune” a fost aleasă și pentru că noțiunea este deja utilizată în politicile de dezvoltare regională, iar împărțirea în Nord, Centru și Sud este cunoscută cetățenilor.Reprezentantul CALM, Viorel Rusu, a atras însă atenția că discuția privind constituționalitatea reformei nu se limitează la denumirea noilor unități. Potrivit acestuia, trebuie stabilite clar statutul și atribuțiile viitoarelor regiuni, în special prin raportare la articolul 113 din Constituție.&nbsp;„Ceea ce ține de denumire, da, sunt de acord. Denumirea, într-adevăr, Curtea Constituțională n-a spus cum se numește: județ, raion, a spus că este echivalent. Problema este în esența sau statutul acestor autorități”, a declarat reprezentantul CALM.Articolul 113 stabilește că un consiliu raional coordonează activitatea consiliilor sătești și orășenești pentru realizarea serviciilor publice de interes raional. Totodată, raporturile dintre autoritățile publice locale trebuie să se bazeze pe autonomie, legalitate și colaborare în soluționarea problemelor comune.În acest context, reprezentantul CALM susține că trebuie clarificat dacă viitoarele structuri regionale vor avea statutul unor autorități ale administrației publice locale și ce servicii vor gestiona.„Acesta e momentul-cheie, deoarece, când se va ajunge la aceasta, va fi necesar statutul. Dacă aceste structuri doar vor atrage proiecte de investiții etc., nu prestează servicii. Și, în general, unde sunt serviciile respective interraionale? Deoarece scopul raioanelor era următorul: de a crea obiective de interes raional”, a declarat Viorel Rusu.&nbsp;De cealaltă parte, Voloh a precizat că autoritățile urmăresc regionalizarea unor servicii, precum alimentarea cu apă, canalizarea și managementul deșeurilor, astfel încât acestea să deservească mai multe localități și să nu rămână în responsabilitatea unor administrații locale cu resurse financiare și umane limitate.„Scopul nostru este ca aceste serviciu să nu rămână la nivelul unei localități care nu are capacitate, nu are resurse și nu are nici măcar resurse umane suficiente pentru a le presta, dar să le regionalizăm, să le aducem la o scară mai mare și să creștem numărul beneficiarilor”, a precizat deputata PAS.&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=24JNd30kWAo"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/24JNd30kWAo" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/

/VIDEO/ Regiuni în loc de raioane: Poate fi schimbată harta Moldovei fără modificarea Constituției?

Maria-Emilia Hîncu

Clipe de groază pentru locuitorii din Ivancea, după ce o dronă a explodat în apropiere de traseu. Ce spun oamenii și ce așteptări au de la autorități pentru a se simți în siguranță, aflați diseară, de la 20:00, doar la „Întreabă Ghețu”. Tot astăzi analizăm inițiativa Guvernului care poate schimba harta politică a țării.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/10/02/8a1c5fa4-3959-487d-bf63-42d9e0fe9f41_PROMOGHETU.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/

/PROMO/ Speriați după explozia dronei: Despre așteptările oamenilor și reorganizarea raioanelor - de la 20:00, la „Întreabă Ghețu”

Intreaba Ghetu (1).webp

Reforma administrativă

Mai multe fragmente de drone au fost depistate, în dimineața zilei de astăzi, în raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Hîncești și Anenii Noi, după ce locuitorii au semnalat explozii în extravilanul unor localități. Serviciul Operații Aeriane al Armatei Naționale precizează că în intervalul de timp 7:45-8:00, spațiul aerian național, a fost survolat de cinci aparate de zbor fără pilot.Potrivit Poliției, primul apel a fost recepționat la ora 07:50, de către oamenii legii din Căușeni. Aceștia au fost informați despre o explozie produsă în extravilanul orașului, unde a fost observat fum dens. Ajunși la fața locului, polițiștii au depistat fragmente ale unei drone.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/10/03/80af74aa-63cb-448b-b813-7b09a2b3e689_1.mp4" controls=""></video></div></div><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/10/03/41d08ea8-86b6-4e9b-86c4-6a0bd3b20f62_photo2026-10-0309-59-56.webp"></figure>Alte fragmente au fost găsite în apropierea localităților Dubovca și Hîncești. Ulterior, Poliția a anunțat că resturi de dronă au fost depistate și în raionul Anenii Noi, între satele Delacău și Puhăceni.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/10/03/2c2c21a0-9f58-47ca-b279-d4e664eabda2_photo2026-10-0309-42-19.webp"></figure><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/10/03/42dd196a-58c7-4914-b4fb-7307160407e7_photo2026-10-0309-50-17.webp"></figure>Un alt incident a fost semnalat în apropiere de satul Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Explozia s-a produs într-un câmp cu viță-de-vie, în apropierea unei brigăzi agricole. În urma deflagrației, a izbucnit un incendiu de vegetație, iar geamurile clădirii au fost deteriorate.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/10/03/631c58a3-6b6e-462a-9745-fd91626b8bbc_photo2026-10-0309-29-08.webp"></figure>La ora 8:24, o explozie s-a produs în extravilanul satului Constantinovca.Poliția se află la fața locului și documentează cazurile, urmând să stabilească toate circumstanțele producerii incidentelor.Oamenii sunt îndemnați să evite zonele în care au fost semnalate explozii și să nu atingă sau să se apropie de obiecte și fragmente suspecte. În cazul în care observă astfel de obiecte, cetățenii sunt rugați să apeleze imediat Serviciul 112.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/10/03/cb2e4621-c799-4326-9737-616fea67f0bc_8314659742844975352584026449039538262839753n.webp"></figure>

/ULTIMA ORĂ/

/ULTIMA ORĂ/ Alertă în Moldova: Cinci drone au explodat în mai multe raioane ale țării

drone moldova

Sci-Tech&Media

timp liber

justiție

politic

sport

O fotografie făcută cu încredere. O promisiune încălcată. Iar în câteva clipe, viața unei minore se schimbă. A cunoscut un vlogger pe internet. A dus-o într-o pădure, unde a fost constrânsă să facă poze intime. A crezut că vor rămâne private. Nu au rămas.Imaginile au ajuns online. Iar întrebările sunt inevitabile: Unde se termină încrederea și unde începe manipularea? Cine trebuie să răspundă? Minora care a avut încredere sau adultul care a exploatat-o? Cum pot fi prevenite astfel de situații? Ce trebuie să facă victimele, dar și autoritățile?&nbsp;<a href="https://tv8.md/category/emisiuni/amprente" target="_blank">Astăzi, la AMPRENTE</a>, de la 20:00, căutăm răspunsuri, responsabilitate și soluții. Aveți o poveste care merită să fie auzită? Dacă istoria dumneavoastră poate deveni un subiect pentru emisiune, nu ezitați să ne scrieți în privat, pe<a href="https://www.facebook.com/profile.php?id=61594203571855" target="_blank"> pagina noastră de Facebook.</a><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/1d10f4b5-5e95-4e33-9c75-42bf8d4039b3_PROMOAMPRENTE-03102026-DIMAWHITEEEforSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/ AMPRENTE: Copile exploatate online. Cine răspunde pentru imaginile intime pe Internet - aflăm astăzi, ora 20:00

cover amprente

Ziua Națională a Vinului revine în centrul Chișinăului, iar organizatorii au anunțat programul celor două zile de sărbătoare. Evenimentul va avea loc pe 3 și 4 octombrie 2026, în Piața Marii Adunări Naționale, cu degustări, masterclass-uri, tururi ghidate, activități tradiționale și concerte. În prima zi este programată și o tentativă de stabilire a unui record mondial Guinness.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/10/03/bc26963c-8b9e-4c7b-8056-388e4511bca3_FBIMG1791029298856.webp"></figure>Sărbătoarea va fi deschisă oficial sâmbătă, 3 octombrie, la ora 12:00, în Piața Marii Adunări Naționale.Pe parcursul zilei, între orele 11:00 și 18:30, vizitatorii vor putea participa la masterclass-uri organizate în cadrul Școlii Vinului, activități în „Curtea Țărănească” și tururi ghidate în PMAN. Între orele 12:00 și 22:00 sunt prevăzute și activități ale partenerilor evenimentului.Unul dintre momentele principale ale primei zile este programat la ora 13:00. Organizatorii vor încerca să stabilească un record Guinness pentru „cea mai mare viță-de-vie umană din lume”.Tot sâmbătă, de la ora 12:00, începe programul artistic. Pe scenă vor evolua Maria Iliuț și Ansamblul Etnofolcloric „Crenguță de Iederă”, Ansamblul de cântece și dansuri „Enigma Romilor”, precum și alte colective artistice din Republica Moldova. Seara vor urca pe scenă Lidia Isac &amp; Band, Satoshi și DJ Fox, iar programul este anunțat până la ora 22:30.Sărbătoarea continuă și duminică, 4 octombrie. La ora 11:30 este programată ceremonia de acordare a distincției „Polobocul de Aur”, oferită de Camera de Comerț și Industrie.În aceeași zi, între orele 11:30 și 18:00, vor continua masterclass-urile Școlii Vinului, activitățile din „Curtea Țărănească” și tururile ghidate. Activitățile partenerilor vor avea loc între orele 12:00 și 22:00.Programul artistic de duminică începe la ora 12:00 și include colective artistice din țară, Orchestra de Muzică Populară „Folclor” a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, precum și Ansamblul profesionist de muzică și dans „Izvorașul” din Cahul. Spre seară vor evolua Formația Cuibul, Zdob și Zdub și DJ Fox.În acest an, autoritățile estimează că Ziua Națională a Vinului va aduna circa 200.000 de vizitatori în cele două zile de sărbătoare. La eveniment vor participa 114 vinării, dintre care 49 sunt mici producători. Organizatorii se așteaptă la aproximativ 100.000 de degustări și la vânzarea a circa 150.000 de sticle de vin, iar alte 6.500 de sticle vor fi oferite pentru degustare.Potrivit Oficiului Național al Viei și Vinului, impactul economic al evenimentului este estimat la 78 de milioane de lei. Ziua Națională a Vinului este sărbătorită în Republica Moldova din anul 2002.

Ziua Vinului 2026: Programul complet pentru 3 și 4 octombrie la Chișinău

Ziua Națională a Vinului revine în centrul Chișinăului, iar organizatorii au anunțat programul celor două zile de sărbătoare. Evenimentul va avea loc pe 3 și 4 octombrie 2026, în Piața Marii Adunări Naționale, cu degustări, masterclass-uri, tururi ghidate, activități tradiționale și concerte. În prima zi este programată și o tentativă de stabilire a unui record mondial Guinness.Sărbătoarea va fi deschisă oficial sâmbătă, 3 octombrie, la ora 12:00, în Piața Marii Adunări Naționale.Pe parcursul zilei, între orele 11:00 și 18:30, vizitatorii vor putea participa la masterclass-uri organizate în cadrul Școlii Vinului, activități în „Curtea Țărănească” și tururi ghidate în PMAN. Între orele 12:00 și 22:00 sunt prevăzute și activități ale partenerilor evenimentului.Unul dintre momentele principale ale primei zile este programat la ora 13:00. Organizatorii vor încerca să stabilească un record Guinness pentru „cea mai mare viță-de-vie umană din lume”.Tot sâmbătă, de la ora 12:00, începe programul artistic. Pe scenă vor evolua Maria Iliuț și Ansamblul Etnofolcloric „Crenguță de Iederă”, Ansamblul de cântece și dansuri „Enigma Romilor”, precum și alte colective artistice din Republica Moldova. Seara vor urca pe scenă Lidia Isac &amp; Band, Satoshi și DJ Fox, iar programul este anunțat până la ora 22:30.Sărbătoarea continuă și duminică, 4 octombrie. La ora 11:30 este programată ceremonia de acordare a distincției „Polobocul de Aur”, oferită de Camera de Comerț și Industrie.În aceeași zi, între orele 11:30 și 18:00, vor continua masterclass-urile Școlii Vinului, activitățile din „Curtea Țărănească” și tururile ghidate. Activitățile partenerilor vor avea loc între orele 12:00 și 22:00.Programul artistic de duminică începe la ora 12:00 și include colective artistice din țară, Orchestra de Muzică Populară „Folclor” a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, precum și Ansamblul profesionist de muzică și dans „Izvorașul” din Cahul. Spre seară vor evolua Formația Cuibul, Zdob și Zdub și DJ Fox.În acest an, autoritățile estimează că Ziua Națională a Vinului va aduna circa 200.000 de vizitatori în cele două zile de sărbătoare. La eveniment vor participa 114 vinării, dintre care 49 sunt mici producători. Organizatorii se așteaptă la aproximativ 100.000 de degustări și la vânzarea a circa 150.000 de sticle de vin, iar alte 6.500 de sticle vor fi oferite pentru degustare.Potrivit Oficiului Național al Viei și Vinului, impactul economic al evenimentului este estimat la 78 de milioane de lei. Ziua Națională a Vinului este sărbătorită în Republica Moldova din anul 2002.

ziua vinului

investigații

externe

Acum două săptămâni <a href="https://tv8.md/2026/09/13/video-milionul-ascuns-al-directorilor-la-stat-sporurile-si-primele-ce-le-tripleaza-salariile/308918" target="_blank">Cutia Neagră PLUS a dezvăluit într-o investigație</a> cum se triplează salariile unor directori de întreprinderi de stat din contul unor prime și bonusuri de performanță, astfel încât, la final de an, sumele încasate de aceștia depășesc un milion de lei. Astăzi vă spunem cum a fost remunerat managementul Poștei Moldovei, întreprinderea care în ultimii ani a fost constant scutită de defalcări la bugetul de stat din profitul obținut pentru a investi în dezvoltare.&nbsp;Pe de altă parte, Poșta Moldovei a cheltuit bani în dreapta și în stânga pentru motivarea angajaților, dar mai ales a directorului și vicedirectorului companiei. Bonusurile pentru performanță au crescut chiar și atunci când compania a avut rezultate financiare modeste.&nbsp;Pe lângă sporuri salariale și prime cu ocazia sărbătorilor naționale, religioase și profesionale, vicedirectorul companiei a primit și ajutoare materiale în valoare de 50 la sută din salariu.&nbsp;&nbsp;Poșta Moldovei este condusă din iulie 2023 de Violeta Cojocaru, care a asigurat interimatul funcției de administrator până în septembrie 2025, când a fost numită director în urma unui concurs organizat de Agenția Proprietății Publice (APP).&nbsp;Violeta Cojocaru <a href="https://static-api.posta.md/api/v1/storage/09/01/2026/CV_Violeta_Cojocaru.pdf" target="_blank">a lucrat în ultimii ani </a>cot la cot cu ex-directorul APP, Roman Cojuhari. Între anii 2019-2021, cât Roman Cojuhari a fost vicedirector al Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, Violeta Cojocaru a ocupat funcția de șefă a Direcției Juridice în aceeași structură a Guvernului. În septembrie 2021, Roman Cojuhari a fost numit director interimar la Poșta Moldovei, iar în următoarea lună a angajat-o pe Violeta Cojocaru în calitate de vicedirector al întreprinderii de stat.&nbsp;În iulie 2023, când Roman Cojuhari a trecut la șefia Agenției Proprietății Publice, adjuncta sa de la Poșta Moldovei a rămas să conducă întreprinderea. A deținut interimatul funcției de director timp de doi ani, în pofida normelor legale care stipulează că un interimat nu poate dura mai mult de un an. În septembrie 2025, APP condus de Roman Cojuhari a desemnat-o pe Violeta Cojocaru câștigătoare a concursului pentru funcția de director al Î.S. Poșta Moldovei.Salariu de 38 mii lei și spor lunar pentru complexitatea muncii&nbsp;În iulie 2023, când a preluat conducerea Poștei Moldovei, Violeta Cojocaru avea un salariu de funcție de peste 33.000 de lei. Din aprilie 2025, salariul i-a fost majorat până la 38.400 de lei. Potrivit unor acte consultate de Cutia Neagră, APP a stabilit în contractul ei de muncă, semnat în august 2025, și achitarea unui spor lunar pentru intensitatea muncii de 50% din salariu.&nbsp;&nbsp;Pe de altă parte, într-un răspuns expediat la solicitarea Cutiei Negre, Poșta Moldovei ne-a informat că în 2025 Violeta Cojocaru a încasat în total doar 73.000 de lei ca spor pentru complexitatea muncii, asta fiind aproximativ 16% din suma pe care a încasat-o din salarii. În plus, sporul pentru complexitate nu a fost unul fix, așa cum este în cazul altor directori de întreprinderi de stat, ci a variat în fiecare lună de la 3.000 de lei până la aproape 9.000 de lei.66.000 de lei - primă de Ziua Mondială a PoșteiDe când administrează Poșta Moldovei, Violeta Cojocaru a primit în fiecare an prime de Ziua Mondială a Poștei, sărbătorită pe 9 octombrie. Cea mai mare primă i-a fost acordată în 2023 – 66.440 de lei, adică două salarii de funcție pe care le avea atunci. În următorii ani, Cojocaru a primit câte un salariu de funcție de ziua profesională.De asemenea, Violeta Cojocaru a încasat prime în mărimea unui salariu cu ocazia sărbătorilor de iarnă, sărbătorilor pascale și de Ziua Independenței Republicii Moldova.&nbsp;<figure class="image image_resized" style="width:84.6%;"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/29/d4359810-9c14-4437-8719-325890bd2dea_violetacojocaru.webp"><figcaption>Violeta Cojocaru, director Poșta Moldovei // sursa:facebook.com</figcaption></figure>Chiar dacă în contractul de muncă semnat cu APP sunt prevăzute și prime trimestriale pentru directorul Poștei Moldovei pentru performanțe manageriale, Violeta Cojocaru nu a beneficiat de ele. A încasat însă recompense din profitul companiei.&nbsp;În 2023, Poșta Moldovei a înregistrat un profit de 23,9 milioane de lei. Consiliul de Administrație al întreprinderii a decis să acorde directorului recompense în sumă de 88.600 lei. Violeta Cojocaru, care a preluat funcția în iulie 2023, a încasat peste 49.000 de lei din suma decisă de consiliu, iar o compensație de peste 39.000 lei i-a revenit lui Roman Cojuhari, care a administrat Poșta Moldovei până a fi numit șef la APP.În 2024, Poșta Moldovei a înregistrat un profit net de 52,8 milioane de lei și urma să achite dividende către stat în sumă de 2,9 milioane de lei. Pe 24 iunie 2025, Guvernul a decis să scutească întreprinderea de la plata defalcărilor în buget, motivând că banii vor fi utilizați pentru modernizarea întreprinderii. Chiar în următoarea lună, Consiliul de Administrație al întreprinderii a decis să-i achite Violetei Cojocaru o recompensă din profitul companiei în mărime de 5 salarii - peste 166.000 de lei.Bugetul pentru premii, crescut ca pe drojdiiÎn perioada 2022-2024,&nbsp;Guvernul a scutit Poșta Moldovei de plata dividendelor, pentru ca întreprinderea să-și acopere pierderile suportate câțiva ani mai devreme și să investească în modernizarea și dezvoltarea companiei. În același timp, managementul instituției a decis să mărească în fiecare an bugetul pentru premiile acordate angajaților.O hotărâre a Guvernului din 2002 stabilește că premierea angajaților se face în conformitate cu un Regulament al întreprinderii de stat, elaborat de comun acord cu comitetele sindicale și aprobat de conducătorul întreprinderii. Cuantumul anual al premiilor plătite angajaților din fondul de salarizare nu poate depăși un fond mediu lunar de salarizare.&nbsp;Un control al Inspecției Financiare, realizat anul trecut, a stabilit că la Poșta Moldovei în fiecare an a crescut ca pe drojdii cuantumul premiilor acordate. În 2022, s-au acordat premii în sumă de 2,8 milioane de lei angajaților, asta fiind circa 12% din fondul lunar de salarizare de 22,6 milioane de lei. Iar în 2024, cuantumul premiilor a ajuns la 11,8 milioane de lei, aproape jumătate din fondul lunar de salarizare.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/29/a1821d6c-8fc4-492d-a3b6-e64a01458233_fondsalariivspremii.webp"></figure>În răspunsul oferit la solicitarea Cutiei Negre, Poșta Moldovei a precizat că are un „Regulament privind premierea, acordarea ajutoarelor materiale și sporurilor salariaților” votat de Consiliul de Administrație al întreprinderii în noiembrie 2025 și acesta prevede mai multe beneficii pentru angajați.&nbsp;Cu ocazia zilelor de naștere, cu date jubiliare (30 de ani, 40 de ani, 50 de ani, etc) salariații pot primi premii unice de până la 50% din salariu. Tot atât pot încasa angajații când împlinesc 10 ani, 15 ani, 20 de ani, etc de activitate în cadrul întreprinderii.&nbsp;La atingerea vârstei de pensionare, dacă au lucrat mai mult de 10 ani la Poșta Moldovei, angajații pot primi până la 2000 de lei. Tot atât primesc salariații când se căsătoresc sau în familii se naște un copil. La 1 septembrie, angajații care au copii ce merg în clasa I primesc câte 500 de lei.În caz de deces al unui angajat, se oferă pentru familia acestuia un ajutor de 6000 de lei, iar în cazul decesului unor rude apropiate, angajații primesc câte 3000 de lei. Se pot oferi și ajutoare materiale în caz de situații excepționale: calamități naturale, accidente, maladii grave ale angajaților sau intervenții chirurgicale costisitoare.De asemenea, se oferă sporuri lunare la salarii pentru angajați din diferite departamente. Mărimea sporurilor variază în funcție de munca pe care o îndeplinesc.Angajații Poștei Moldovei, chiar și cei din administrație, primesc și tichete pentru masă. Violeta Cojocaru a încasat anul trecut peste 7.000 de lei pentru prânz. Tot atât a primit și vicedirectorul întreprinderii.&nbsp;Ajutoare materiale pentru vicedirectorPoșta Moldovei are și un vicedirector remunerat lunar cu zeci de mii de lei. Din septembrie 2023, funcția este ocupată de Ion Garștea. <a href="https://static-api.posta.md/api/v1/storage/09/01/2026/Ion_Garstea_CV_.pdf" target="_blank">Acesta a lucrat, începând cu 2008, doar la Banca de Economii</a>, în diferite funcții în Direcția administrare gaj a băncii. În noiembrie 2022, Garștea a fost angajat la Poșta Moldovei în calitate de șef al Departamentului suport, iar peste un an a fost avansat la funcția de vicedirector al întreprinderii de stat.&nbsp;&nbsp;<figure class="image image-style-align-right image_resized" style="width:53.11%;"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/29/00a44b25-a895-4d6c-acdb-4380516ae587_garstea.webp"><figcaption>Ion Garștea, vicedirector Poșta Moldovei // facebook.com</figcaption></figure>Potrivit actelor consultate de Cutia Neagră, când a fost numit vicedirector la Poșta Moldovei, Garștea avea un salariu de funcție de 29.000 de lei, iar din iulie 2025 salariul a fost majorat până la 34.500 de lei. Periodic, primește și sporuri pentru complexitatea muncii. Din ianuarie 2024 până în august curent, Ion Garștea a încasat de 9 ori astfel de sporuri, în sumă de peste 62.000 de lei.În aceeași perioadă, Ion Garștea a mai primit 4 prime de sărbători care au variat între 3.000 și 10.000 de lei și 3 ajutoare materiale. Acestea au fost de fiecare dată în mărimea a 50% din salariu. Un ajutor material a fost de 14.500 de lei și două a câte 17.250 de lei.&nbsp;Spre deosebire de Violeta Cojocaru, care nu a încasat prime trimestriale pentru rezultate financiare bune la Poșta Moldovei, adjunctul său a primit astfel de recompense. În 2024, Ion Garștea a încasat 4 prime în sumă de 16.500 de lei, iar anul trecut – două prime în valoare de 5.550 de lei.&nbsp;În anul 2025, Poșta Moldovei a cheltuit peste 416 milioane de lei pentru remunerarea angajaților și plata contribuțiilor sociale. Asta reprezintă peste 76% din totalul cheltuielilor pe care le-a suportat întreprinderea de stat.Profitul Poștei Moldovei în scădere drasticăChiar dacă a înregistrat venituri din activitate de aproape 600 de milioane de lei în 2025, la final de an Poșta Moldovei a rămas cu un profit de numai 5,6 milioane de lei. A scăzut de 10 ori în comparație cu profitul înregistrat de întreprindere în 2024, când a fost de 52,8 milioane de lei.Conducerea Poștei Moldovei motivează, <a href="https://static-api.posta.md/api/v1/storage/05/05/2026/Raportul_conducerii_pentru_anul_2025.pdf" target="_blank">în raportul pentru anul trecut,</a>&nbsp; că au scăzut cel mai mult veniturile întreprinderii din trimiterile poștale de pe platformele internaționale, din corespondența națională și internațională expediată și din distribuția edițiilor periodice prin abonament.&nbsp;Pe de altă parte, administrația argumentează că au crescut mult cheltuielile pentru remunerarea muncii. După ce Guvernul a majorat salariul minim pe țară de la 5.000 la 5.500 de lei,&nbsp; Poșta Moldovei a cheltuit cu aproape 42 de milioane de lei mai mult pentru salarii și plățile sociale aferente.De asemenea, cheltuielile întreprinderii pentru energia electrică s-au majorat cu peste 3 milioane de lei după ce anul trecut a crescut tariful.„Deși întreprinderea rămâne profitabilă s-au luat măsuri de reducere a costurilor operaționale și de diversificare a veniturilor prestate”, se spune în raportul administrației companiei.În mai curent, Agenția Proprietății Publice a propus Guvernului ca Poșta Moldovei să fie scutită de plata a 1,4 milioane de lei către bugetul de stat ca dividende din profitul înregistrat de întreprindere anul trecut. APP a motivat că banii vor fi utilizați pentru îmbunătățirea sistemului informatic, modernizarea infrastructurii logistice, renovarea sucursalelor și reînnoirea parcului auto al Poștei Moldovei.Pe 1 iulie, în contextul scandalului de la Moldatsa ce viza plata unor salarii nesimțite, ex-premierul Alexandru Munteanu a cerut ca APP să fie urgent reorganizată, iar întreprinderile de stat care urmau a fi scutite de defalcările la buget să achite toate dividendele. În rezultat, Poșta Moldovei a virat la bugetul de stat 1,4 milioane de lei din profitul pe care l-a înregistrat anul trecut.Directorul Poșta Moldovei, Violeta Cojocaru, a refuzat să ne ofere un interviu la subiectul salarizării angajaților și să clarifice anumite aspecte ce vizează primele de sărbători, bonusurile pentru performanță și ajutoarele materiale încasate de managementul întreprinderii.

/EXCLUSIV/

/EXCLUSIV/ Cutia Neagră PLUS: Milionul „ascuns” al directorilor la stat. Episodul Poșta Moldovei

Stela Mihailovici

Acum două săptămâni <a href="https://tv8.md/2026/09/13/video-milionul-ascuns-al-directorilor-la-stat-sporurile-si-primele-ce-le-tripleaza-salariile/308918" target="_blank">Cutia Neagră PLUS a dezvăluit într-o investigație cum se triplează salariile unor directori de întreprinderi de stat din contul unor prime și bonusuri de performanță</a>, astfel încât, la final de an, sumele încasate de aceștia depășesc un milion de lei. Astăzi vă spunem cum a fost remunerat managementul Poștei Moldovei, întreprinderea care în ultimii ani a fost constant scutită de defalcări la bugetul de stat din profitul obținut pentru a investi în dezvoltare. Pe de altă parte, Poșta Moldovei a cheltuit bani în dreapta și în stânga pentru motivarea angajaților, dar mai ales a directorului și vicedirectorului companiei. Bonusurile pentru performanță au crescut chiar și atunci când compania a avut rezultate financiare modeste.&nbsp;Pe lângă sporuri salariale și prime cu ocazia sărbătorilor naționale, religioase și profesionale, vicedirectorul companiei a primit și ajutoare materiale în valoare de 50 la sută din salariu.&nbsp;&nbsp;Poșta Moldovei este condusă din iulie 2023 de Violeta Cojocaru, care a asigurat interimatul funcției de administrator până în septembrie 2025, când a fost numită director în urma unui concurs organizat de Agenția Proprietății Publice (APP).&nbsp;Violeta Cojocaru <a href="https://static-api.posta.md/api/v1/storage/09/01/2026/CV_Violeta_Cojocaru.pdf" target="_blank">a lucrat în ultimii ani </a>cot la cot cu ex-directorul APP, Roman Cojuhari. Între anii 2019-2021, cât Roman Cojuhari a fost vicedirector al Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, Violeta Cojocaru a ocupat funcția de șefă a Direcției Juridice în aceeași structură a Guvernului. În septembrie 2021, Roman Cojuhari a fost numit director interimar la Poșta Moldovei, iar în următoarea lună a angajat-o pe Violeta Cojocaru în calitate de vicedirector al întreprinderii de stat.&nbsp;În iulie 2023, când Roman Cojuhari a trecut la șefia Agenției Proprietății Publice, adjuncta sa de la Poșta Moldovei a rămas să conducă întreprinderea. A deținut interimatul funcției de director timp de doi ani, în pofida normelor legale care stipulează că un interimat nu poate dura mai mult de un an. În septembrie 2025, APP condus de Roman Cojuhari a desemnat-o pe Violeta Cojocaru câștigătoare a concursului pentru funcția de director al Î.S. Poșta Moldovei.Salariu de 38 mii lei și spor lunar pentru complexitatea muncii&nbsp;În iulie 2023, când a preluat conducerea Poștei Moldovei, Violeta Cojocaru avea un salariu de funcție de peste 33 de mii de lei. Din aprilie 2025, salariul i-a fost majorat până la 38 400 lei. Potrivit unor acte consultate de Cutia Neagră, APP a stabilit în contractul ei de muncă, semnat în august 2025, și achitarea unui spor lunar pentru intensitatea muncii de 50% din salariu.&nbsp;&nbsp;Pe de altă parte, într-un răspuns expediat la solicitarea Cutiei Negre, Poșta Moldovei ne-a informat că în 2025 Violeta Cojocaru a încasat în total doar 73 de mii de lei ca spor pentru complexitatea muncii, asta fiind aproximativ 16% din suma pe care a încasat-o din salarii. În plus, sporul pentru complexitate nu a fost unul fix, așa cum este în cazul altor directori de întreprinderi de stat, ci a variat în fiecare lună de la 3 mii de lei până la aproape 9 mii de lei.66 mii lei - primă de Ziua Mondială a PoșteiDe când administrează Poșta Moldovei, Violeta Cojocaru a primit în fiecare an prime de Ziua Mondială a Poștei, sărbătorită pe 9 octombrie. Cea mai mare primă i-a fost acordată în 2023 – 66 440 lei, adică două salarii de funcție pe care le avea atunci. În următorii ani, Cojocaru a primit câte un salariu de funcție de ziua profesională.De asemenea, Violeta Cojocaru a încasat prime în mărimea unui salariu cu ocazia sărbătorilor de iarnă, sărbătorilor pascale și de Ziua Independenței R. Moldova.&nbsp;<figure class="image image_resized" style="width:84.6%;"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/29/d4359810-9c14-4437-8719-325890bd2dea_violetacojocaru.webp"><figcaption>Violeta Cojocaru, director Poșta Moldovei // sursa:facebook.com</figcaption></figure>Chiar dacă în contractul de muncă semnat cu APP sunt prevăzute și prime trimestriale pentru directorul Poștei Moldovei pentru performanțe manageriale, Violeta Cojocaru nu a beneficiat de ele. A încasat însă recompense din profitul companiei.&nbsp;În 2023, Poșta Moldovei a înregistrat un profit de 23,9 milioane lei. Consiliul de Administrație al întreprinderii a decis să acorde directorului recompense în sumă de 88 600 lei. Violeta Cojocaru, care a preluat funcția în iulie 2023, a încasat peste 49 de mii de lei din suma decisă de consiliu, iar o compensație de peste 39 mii lei i-a revenit lui Roman Cojuhari, care a administrat Poșta Moldovei până a fi numit șef la APP.În 2024, Poșta Moldovei a înregistrat un profit net de 52,8 milioane lei și urma să achite dividende către stat în sumă de 2,9 milioane lei. Pe 24 iunie 2025, Guvernul a decis să scutească întreprinderea de la plata defalcărilor în buget, motivând că banii vor fi utilizați pentru modernizarea întreprinderii. Chiar în următoarea lună, Consiliul de Administrație al întreprinderii a decis să-i achite Violetei Cojocaru o recompensă din profitul companiei în mărime de 5 salarii - peste 166 de mii de lei.Bugetul pentru premii, crescut ca pe drojdiiÎn perioada 2022-2024,&nbsp; Guvernul a scutit Poșta Moldovei de plata dividendelor, pentru ca întreprinderea să-și acopere pierderile suportate câțiva ani mai devreme și să investească în modernizarea și dezvoltarea companiei. În același timp, managementul instituției a decis să mărească în fiecare an bugetul pentru premiile acordate angajaților.O hotărâre a Guvernului din 2002 stabilește că premierea angajaților se face în conformitate cu un Regulament al întreprinderii de stat, elaborat de comun acord cu comitetele sindicale și aprobat de conducătorul întreprinderii. Cuantumul anual al premiilor plătite angajaților din fondul de salarizare nu poate depăși un fond mediu lunar de salarizare.&nbsp;Un control al Inspecției Financiare, realizat anul trecut, a stabilit că la Poșta Moldovei în fiecare an a crescut ca pe drojdii cuantumul premiilor acordate. În 2022, s-au acordat premii în sumă de 2,8 milioane lei angajaților, asta fiind circa 12% din fondul lunar de salarizare de 22,6 milioane lei. Iar în 2024, cuantumul premiilor a ajuns la 11,8 milioane lei, aproape jumătate din fondul lunar de salarizare.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/29/a1821d6c-8fc4-492d-a3b6-e64a01458233_fondsalariivspremii.webp"></figure>În răspunsul oferit la solicitarea Cutiei Negre, Poșta Moldovei a precizat că are un „Regulament privind premierea, acordarea ajutoarelor materiale și sporurilor salariaților” votat de Consiliul de Administrație al întreprinderii în noiembrie 2025 și acesta prevede mai multe beneficii pentru angajați.&nbsp;Cu ocazia zilelor de naștere, cu date jubiliare (30 ani, 40 ani, 50 ani, etc) salariații pot primi premii unice de până la 50% din salariu. Tot atât pot încasa angajații când împlinesc 10 ani, 15 ani, 20 ani, etc de activitate în cadrul întreprinderii.&nbsp;La atingerea vârstei de pensionare, dacă au lucrat mai mult de 10 ani la Poșta Moldovei, angajații pot primi până la 2000 de lei. Tot atât primesc salariații când se căsătoresc sau în familii se naște un copil. La 1 septembrie, angajații care au copii ce merg în clasa I primesc câte 500 de lei.În caz de deces al unui angajat, se oferă pentru familia acestuia un ajutor de 6000 de lei, iar în cazul decesului unor rude apropiate, angajații primesc câte 3000 de lei. Se pot oferi și ajutoare materiale în caz de situații excepționale: calamități naturale, accidente, maladii grave ale angajaților sau intervenții chirurgicale costisitoare.De asemenea, se oferă sporuri lunare la salarii pentru angajați din diferite departamente. Mărimea sporurilor variază în funcție de munca pe care o îndeplinesc.Angajații Poștei Moldovei, chiar și cei din administrație, primesc și tichete pentru masă. Violeta Cojocaru a încasat anul trecut peste 7 mii de lei pentru prânz. Tot atât a primit și vicedirectorul întreprinderii.&nbsp;Ajutoare materiale pentru vicedirectorPoșta Moldovei are și un vicedirector remunerat lunar cu zeci de mii de lei. Din septembrie 2023, funcția este ocupată de Ion Garștea. <a href="https://static-api.posta.md/api/v1/storage/09/01/2026/Ion_Garstea_CV_.pdf" target="_blank">Acesta a lucrat, începând cu 2008, doar la Banca de Economii</a>, în diferite funcții în Direcția administrare gaj a băncii. În noiembrie 2022, Garștea a fost angajat la Poșta Moldovei în calitate de șef al Departamentului suport, iar peste un an a fost avansat la funcția de vicedirector al întreprinderii de stat.&nbsp;&nbsp;<figure class="image image-style-align-right image_resized" style="width:53.11%;"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/29/00a44b25-a895-4d6c-acdb-4380516ae587_garstea.webp"><figcaption>Ion Garștea, vicedirector Poșta Moldovei // facebook.com</figcaption></figure>Potrivit actelor consultate de Cutia Neagră, când a fost numit vicedirector la Poșta Moldovei, Garștea avea un salariu de funcție de 29 de mii de lei, iar din iulie 2025 salariul a fost majorat până la 34 500 lei. Periodic, primește și sporuri pentru complexitatea muncii. Din ianuarie 2024 până în august curent, Ion Garștea a încasat de 9 ori astfel de sporuri, în sumă de peste 62 de mii de lei.În aceeași perioadă, Ion Garștea a mai primit 4 prime de sărbători care au variat între 3 mii și 10 mii de lei și 3 ajutoare materiale. Acestea au fost de fiecare dată în mărimea a 50% din salariu. Un ajutor material a fost de 14 500 lei și două a câte 17 250 lei.&nbsp;Spre deosebire de Violeta Cojocaru, care nu a încasat prime trimestriale pentru rezultate financiare bune la Poșta Moldovei, adjunctul său a primit astfel de recompense. În 2024, Ion Garștea a încasat 4 prime în sumă de 16 500 lei, iar anul trecut – două prime în valoare de 5 550 lei.&nbsp;În anul 2025, Poșta Moldovei a cheltuit peste 416 milioane de lei pentru remunerarea angajaților și plata contribuțiilor sociale. Asta reprezintă peste 76% din totalul cheltuielilor pe care le-a suportat întreprinderea de stat.Profitul Poștei Moldovei în scădere drasticăChiar dacă a înregistrat venituri din activitate de aproape 600 de milioane de lei în 2025, la final de an Poșta Moldovei a rămas cu un profit de numai 5,6 milioane lei. A scăzut de 10 ori în comparație cu profitul înregistrat de întreprindere în 2024, când a fost de 52,8 milioane lei.Conducerea Poștei Moldovei motivează, <a href="https://static-api.posta.md/api/v1/storage/05/05/2026/Raportul_conducerii_pentru_anul_2025.pdf" target="_blank">în raportul pentru anul trecut,</a>&nbsp; că au scăzut cel mai mult veniturile întreprinderii din trimiterile poștale de pe platformele internaționale, din corespondența națională și internațională expediată și din distribuția edițiilor periodice prin abonament.&nbsp;Pe de altă parte, administrația argumentează că au crescut mult cheltuielile pentru remunerarea muncii. După ce Guvernul a majorat salariul minim pe țară de la 5000 la 5500 lei,&nbsp; Poșta Moldovei a cheltuit cu aproape 42 de milioane de lei mai mult pentru salarii și plățile sociale aferente.De asemenea, cheltuielile întreprinderii pentru energia electrică s-au majorat cu peste 3 milioane de lei după ce anul trecut a crescut tariful.„Deși întreprinderea rămâne profitabilă s-au luat măsuri de reducere a costurilor operaționale și de diversificare a veniturilor prestate”, se spune în raportul administrației companiei.În mai curent, Agenția Proprietății Publice a propus Guvernului ca Poșta Moldovei să fie scutită de plata a 1,4 milioane de lei către bugetul de stat ca dividende din profitul înregistrat de întreprindere anul trecut. APP a motivat că banii vor fi utilizați pentru îmbunătățirea sistemului informatic, modernizarea infrastructurii logistice, renovarea sucursalelor și reînnoirea parcului auto al Poștei Moldovei.Pe 1 iulie, în contextul scandalului de la Moldatsa ce viza plata unor salarii nesimțite, ex-premierul Alexandru Munteanu a cerut ca APP să fie urgent reorganizată, iar întreprinderile de stat care urmau a fi scutite de defalcările la buget să achite toate dividendele. În rezultat, Poșta Moldovei a virat la bugetul de stat 1,4 milioane de lei din profitul pe care l-a înregistrat anul trecut.Directorul Poșta Moldovei, Violeta Cojocaru, a refuzat să ne ofere un interviu la subiectul salarizării angajaților și să clarifice anumite aspecte ce vizează primele de sărbători, bonusurile pentru performanță și ajutoarele materiale încasate de managementul întreprinderii. &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; &nbsp; &nbsp;

/Cutia Neagră PLUS/ Milionul „ascuns” al directorilor la stat: Episodul Poșta Moldovei

carton Violeta Cojocaru.webp

carton Violeta Cojocaru

În acest weekend, Chișinăul celebrează cea de-a XXV-a ediție a Zilei Naționale a Vinului, care reunește în acest weekend 114 vinării din Republica Moldova. Unul dintre momentele centrale ale evenimentului a fost stabilirea unui record Guinness pentru cea mai mare imagine umană a unei vițe-de-vie, formată din 493 de persoane.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/10/03/cd3dad78-bf1c-43d6-8166-02df39a42786_vv12.mp4" controls=""></video></div></div>Participanții au reprodus prin poziționarea lor ciorchinii de struguri, frunzele, ramurile și rădăcinile unei vițe-de-vie. Recordul a fost confirmat de reprezentantul Guinness World Records, Pravin Patel, transmite <a href="https://ipn.md/ziua-nationala-a-vinului-marcata-la-chisinau-cu-un-record-guinness/" target="_blank">IPN</a>.La deschiderea evenimentului, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi, a menționat că ediția din acest an marchează un sfert de secol în care sărbătoarea a evoluat odată cu sectorul vitivinicol. „În această perioadă, Ziua Națională a Vinului a devenit o carte de istorie a vinificației noastre”, a spus acesta.Premierul Vasile Tofan a declarat că vița-de-vie și vinul reprezintă unul dintre principalele elemente de identitate ale Republicii Moldova. „Fiecare țară caută, mai ales un mică, caută motive de mândrie și lucruri care să ne unească, să ne identifice – pentru noi răspunsul e simplu – suntem o țară identitatea căreia este strâns legată de vița-de-vie și de vin”, a notat șeful executivului.Ministrul agriculturii și industriei alimentare, Eugeniu Osmochescu, a spus că viticultorii și vinificatorii au contribuit la formarea identității naționale, la fel ca și limba română. Oficialul a menționat că sectorul a trecut prin numeroase provocări în ultimii 25 de ani și a subliniat că Moldova ocupă primul loc în lume după densitatea plantațiilor de viță-de-vie.Prezent la eveniment, comisarul european pentru economie și productivitate, punere în aplicare și simplificare, Valdis Dombrovskis, a declarat că vinul moldovenesc este o sursă de mândrie, tradiție și succes, rezultat al muncii și pasiunii producătorilor. Potrivit oficialului european, prin vin Republica Moldova atrage turiști și se apropie de UE.Cea de-a XXV-a ediție a Zilei Naționale a Vinului se desfășoară sâmbătă și duminică în Piața Marii Adunări Naționale. Programul include degustări, lecții la Școala Vinului, tururi ghidate de somelieri și spectacole.

/FOTO/

/FOTO/ Record Guinness la Ziua Națională a Vinului: Peste 400 de oameni au format o viță-de-vie în Moldova

Redacția TV8

Zeci de oameni s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale la cea de-a XXV-a ediție a Zilei Naționale a Vinului, care reunește în acest weekend 114 vinării din Republica Moldova. Unul dintre momentele centrale ale evenimentului a fost stabilirea unui record Guinness pentru cea mai mare imagine umană a unei vițe-de-vie, formată din peste 700 de persoane, transmite <a href="https://ipn.md/ziua-nationala-a-vinului-marcata-la-chisinau-cu-un-record-guinness/" target="_blank">IPN</a>.Participanții au reprodus prin poziționarea lor ciorchinii de struguri, frunzele, ramurile și rădăcinile unei vițe-de-vie. Recordul a fost confirmat de reprezentantul Guinness World Records, Pravin Patel.La deschiderea evenimentului, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi, a menționat că ediția din acest an marchează un sfert de secol în care sărbătoarea a evoluat odată cu sectorul vitivinicol. „În această perioadă, Ziua Națională a Vinului a devenit o carte de istorie a vinificației noastre”, a spus acesta.Premierul Vasile Tofan a declarat că vița-de-vie și vinul reprezintă unul dintre principalele elemente de identitate ale Republicii Moldova. „Fiecare țară caută, mai ales un mică, caută motive de mândrie și lucruri care să ne unească, să ne identifice – pentru noi răspunsul e simplu – suntem o țară identitatea căreia este strâns legată de vița-de-vie și de vin”, a notat șeful executivului.Ministrul agriculturii și industriei alimentare, Eugeniu Osmochescu, a spus că viticultorii și vinificatorii au contribuit la formarea identității naționale, la fel ca și limba română. Oficialul a menționat că sectorul a trecut prin numeroase provocări în ultimii 25 de ani și a subliniat că Moldova ocupă primul loc în lume după densitatea plantațiilor de viță-de-vie.Prezent la eveniment, comisarul european pentru economie și productivitate, punere în aplicare și simplificare, Valdis Dombrovskis, a declarat că vinul moldovenesc este o sursă de mândrie, tradiție și succes, rezultat al muncii și pasiunii producătorilor. Potrivit oficialului european, prin vin Republica Moldova atrage turiști și se apropie de UE.Cea de-a XXV-a ediție a Zilei Naționale a Vinului se desfășoară sâmbătă și duminică în Piața Marii Adunări Naționale. Programul include degustări, lecții la Școala Vinului, tururi ghidate de somelieri și spectacole.

Record Guinness la Ziua Națională a Vinului: Peste 700 de oameni au format o viță-de-vie în Moldova

den-vina-1-1024x602.webp

main.00_34_05_02.Still3113.webp

Bună, prieteni! Iarna cea grea și scumpă, despre care vă spuneam Verde-n ochi săptămâna trecută, a început, oficial, la Parlament. Deputații au votat starea de urgență pentru 60 de zile în sectoarele energiei și apei. Premierul a explicat că riscul real nu e un singur lucru care merge prost, ci două sau trei care se suprapun. Haideți să vorbim <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">VERDE-N OCHI</a> despre scumpirile care depășesc mult buzunarele oamenilor, despre solidaritate de dragul PR-ului și despre darul de la poartă al unui oligarh rus.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/25/bb586701-53b2-4ad3-adc1-124e5b40ff29_VERDE-NOCHI-EP72forSMM.mp4" controls=""></video></div></div>Când lucrurile erau și așa rele, Energocom a venit cu vestea că vor fi și mai proaste. Gazul se va scumpi cu încă 40%, după o scumpire similară de nici o lună. Termoelectrica vrea o majorare a tarifelor pentru încălzire cu peste 80 la sută. Tariful la energie electrică urmează inevitabil să crească și el. O spun deschis șefii ANRE. Astfel, o factură de iarnă de 4.000 de lei în 2025, peste o lună ar putea să ne coste aproape 8.000 de lei. Această cifră sună ca o sentință pentru mult peste o jumătate din cetățenii R. Moldova. Pentru că nu poți cheltui 8.000 dintr-o pensie de 5.000 de lei, oricât de patriot și răbdător vrei să fii. Astăzi, fiecare moldovean vrea să audă cum exact are de gând statul să îl ajute să treacă peste cea mai scumpă iarnă din ultimii 20 de ani. Da, da, cea mai scumpă! Or, tarifele cosmice la gaz din 2022 au fost acoperite în mare măsură de asistența externă obținută de R. Moldova pentru compensații. De gestionarea crizei s-au ocupat atunci mai degrabă partenerii UE decât autoritățile de acasă.&nbsp;Astăzi, ministra Protecției Sociale&nbsp;ne spune sincer că europenii nu ne mai pot plăti facturile și ar trebui să ne descurcăm pe cont propriu. Primele acțiuni anunțate de Guvern nu arată deocamdată convingătoare. Chiar dacă premierul promite susținere prin compensații pentru un număr mai mare de cetățeni, soluția propusă nu are cum să permită colectarea banilor necesari pentru asta. Comasările de agenții și reducerile de personal, cel mai probabil vor genera economii de doar câteva zeci de milioane de lei, iar deficitul pentru compensații, pentru a le avea la nivelul anului 2025, este de aproape 2 miliarde de lei. Pe termen lung, optimizările sunt bune, iarna asta însă mă tem că nu ne vor aduce căldură mai ieftină în case. Să avem grijă unde tăiem și unde ar putea să crape. Restructurările de urgență și concedierile ar putea să blocheze exact serviciile de care cetățenii au nevoie în timp de iarnă.&nbsp;Nu va scădea factura deloc nici de la acțiunile de PR ale unor șefi de companii din domeniul energetic care anunță că vor renunța la jumătate din salariile lor grase, în semn de solidaritate cu poporul. Solidaritatea este importantă. Dar să nu o confundăm cu soluția. Cetățeanul care primește o factură de câteva mii de lei, nu are nevoie să știe cât a pierdut un director din salariu. Are nevoie să știe: cât va plăti el. Și dacă nu poate plăti, cine îl ajută. Sigur, am putea crea un fond de donații de la cei mai bogați pentru cei mai săraci, avem această experiență din Covid, dar nici asta nu ar fi o soluție salvatoare. Dar mai ales, e important să avem grijă la darul de la porți și să îl căutăm atent la dinți.&nbsp;Miliardarul rus Igor Makarov, care se oferă să achite o parte din facturile la gaz ale spitalelor din Moldova, la solicitarea premierului, are un trecut controversat. Makarov se află sub sancțiuni în Canada, stat cu care se judecă invocând drepturile sale de investitor și cetățean al R. Moldova. Condițiile în care a obținut cetățenia moldovenească din mâna lui Voronin în 2005 de asemenea sunt neclare. Sunt multe întrebări la care ar trebui să primim răspunsuri înainte de a accepta darul de la porți - Poate proba Makarov că nu este agent de influență rusească? Poate demonstra că nu a avut în trecut colaborări cu mafia rusească? Poate demonstra că interesul brusc pentru Moldova se justifică nu doar prin dorința de a scăpa de sancțiunile canadiene? Poate să ne explice ce a fost cu privatizarea Uzinei Metalurgice la Râbnița și a Moldcarton? Moldova s-a mai fript cu filantropi și acum suflăm în iaurt și vrem garanții că nu e iar un interes obscur în spate.&nbsp;Din păcate, soluțiile salvatoare nu stau la poartă, ele trebuie căutate tot la prietenii noștri din UE, demonstrându-le și convingându-i că am făcut tot ce puteam pe interior. Am optimizat și am tăiat, am strâns cureaua, dar tot nu-i putem salva de o iarnă dură pe cei mai săraci oameni ai țării. Vă spun <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">VERDE-N OCHI</a>, soluții miraculoase nu are nimeni astăzi în Moldova.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/25/def6d401-98a6-4daa-af98-4cc0d20e8d05_VERDE-NOCHI-EP72forSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Cea mai scumpă iarnă din Moldova. Soluțiile salvatoare nu stau la poartă

SMM 2026 (11).webp

/LIVE TEXT/

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1682: Atac la Kiev, explozie în România, ordin dezvăluit și trei ținte. Șeful NATO: „Putin va eșua”

putin zelenski război.webp

Drone de atac și rachete prăbușite au fost găsite în repetate rânduri în Republica Moldova după începutul războiului la scară largă, declanșat de Rusia în Ucraina.Harta de mai jos reunește toate cazurile confirmate public până acum și arată unde au fost găsite, pe teritoriul Republicii Moldova, fragmente de drone, dar și resturi de rachete, inclusiv în stânga Nistrului.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/10/01/b554525a-6bd0-4aa0-8165-3d1ca78c6782_Drone4.webp"></figure>

/INFOGRAFIC/

/INFOGRAFIC/ Harta tuturor dronelor și rachetelor găsite în Moldova după atacurile Rusiei în Ucraina

Drone de atac și rachete prăbușite au fost găsite în repetate rânduri în Republica Moldova după începutul războiului la scară largă, declanșat de Rusia în Ucraina.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/03/12/ade80b4b-b019-43ab-8e60-0469a1027a0d_promodrumrazboi.mp4" controls=""></video></div></div>Harta de mai jos reunește toate cazurile confirmate public până acum și arată unde au ajuns resturile de drone Shahed sau Gerbera, plus rachete, pe teritoriul țării, inclusiv în stânga Nistrului.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/03/18/c2604c65-56e0-4a93-ae73-077f89c50385_Drone.webp"></figure>

shahed drona ucraina.webp

Iarna 2026-2027 ar putea veni cu mai puțină zăpadă în mare parte din Europa. Primele prognoze sezoniere indică ninsori sub media obișnuită în numeroase regiuni ale continentului, în special în zonele joase. În schimb, nordul, nord-estul Europei și regiunile montane ar putea avea mai multe șanse la zăpadă. La baza acestui scenariu se află un episod foarte puternic de El Niño, care ar putea deveni unul dintre cele mai intense înregistrate vreodată, potrivit <a href="https://www.libertatea.ro/stiri/prognoza-ninsori-iarna-2026-2027-europa-primele-modele-meteo-schimbari-majore-super-el-nino-5874658" target="_blank">Libertatea</a>.Primele estimări sunt oferite de modelele meteorologice ECMWF și UKMO, care conturează, în linii mari, același scenariu pentru Europa. Ambele indică un sezon cu mai puțină zăpadă decât în mod normal pe o mare parte a continentului, în timp ce perspective mai bune sunt pentru regiunile nordice, nord-estice și pentru zonele aflate la altitudini mari.Explicația ține de modul în care El Niño poate modifica circulația atmosferică la nivel global. Pentru Europa, prognozele indică o zonă de presiune scăzută în nord și una de presiune ridicată în sud. Această combinație favorizează pătrunderea unui aer mai cald dinspre Atlantic, ceea ce poate reduce șansele ca zăpada să se formeze și să reziste în zonele joase.Decembrie, cu mai puțină zăpadă la câmpieÎn decembrie 2026, ninsorile sunt prognozate sub medie în cea mai mare parte a zonelor joase ale Europei. Excepție fac regiunile din extremitatea nordică și unele zone montane. Circulația aerului dinspre vest și sud-vest ar putea aduce precipitații, însă temperaturile mai ridicate ar reduce cantitatea de zăpadă.Pentru iubitorii sporturilor de iarnă, altitudinea ar putea face diferența. În Alpi, zonele situate la peste aproximativ 1.800-2.000 de metri sunt prognozate să aibă condiții mai favorabile pentru acumularea unui strat natural de zăpadă. La altitudini mai mici, perspectivele sunt mai slabe.Ianuarie nu schimbă radical situațiaNici începutul anului 2027 nu ar aduce o schimbare majoră. În ianuarie, zona de presiune ridicată din sudul Europei ar urma să persiste, iar circulația aerului dinspre vest să rămână dominantă.Totuși, modelele indică și câteva regiuni în care ninsorile ar putea depăși media, în special în partea central-estică a continentului.Februarie ar putea avea cel mai mare deficit de zăpadăSituația ar putea deveni și mai pronunțată în februarie, deși aceasta este, în mod obișnuit, una dintre lunile cele mai bogate în zăpadă în Europa.Prognozele indică ninsori sub medie în cea mai mare parte a Europei centrale, vestice, nord-vestice și sudice. Regiunile nordice și nord-estice păstrează însă un potențial mai ridicat pentru ninsori.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/07/b9bb19ab-f4db-40bd-9c00-7b88df988758_prognozaninsorilorfebruarie2027europa.webp"></figure>Un El Niño de intensitate neobișnuităLa baza acestor estimări se află dezvoltarea unui episod foarte puternic de El Niño. Fenomenul apare în Oceanul Pacific tropical și poate modifica circulația atmosferică la scară largă, influențând ulterior temperaturile și precipitațiile din mai multe regiuni ale lumii.Prognoza sezonieră ECMWF indică faptul că El Niño ar putea depăși pragul de +3 grade Celsius la intensitatea maximă. Dacă estimările se confirmă, episodul din 2026-2027 ar putea deveni unul dintre cele mai puternice înregistrate în ultimii 50 de ani. Vârful fenomenului este așteptat în jurul lunii decembrie.Datele citate în material arată deja anomalii foarte mari ale temperaturii apei în Pacificul tropical, iar evoluția din lunile următoare ar putea menține fenomenul la o intensitate ridicată pe durata iernii.Europa și America de Nord, două scenarii diferiteÎn timp ce Europa este prognozată în mare parte cu mai puțină zăpadă, situația ar putea fi diferită în America de Nord.Centrul și estul Statelor Unite ar putea avea un potențial mai mare pentru ninsori peste medie, în timp ce nordul SUA și sudul Canadei ar putea înregistra un deficit de zăpadă. Pentru unele regiuni din Sierra Nevada și Munții Stâncoși sunt, de asemenea, estimate condiții favorabile ninsorilor.Modelele ECMWF și UKMO indică aceeași tendință generală: un El Niño puternic ar putea favoriza mai multe ninsori în anumite regiuni din vestul, centrul și estul Statelor Unite, în timp ce Europa ar urma să aibă, în ansamblu, un sezon mai sărac în zăpadă.Specialiștii atrag însă atenția că aceste prognoze nu înseamnă că Europa va avea o iarnă fără zăpadă. Ninsori sub medie înseamnă doar că, pe durata întregului sezon, cantitatea acumulată ar putea fi mai mică decât media pe termen lung.În plus, prognozele sezoniere arată tendințe și probabilități, nu pot anticipa cantitatea exactă de zăpadă sau fiecare episod de vreme severă. Estimările se pot modifica pe măsură ce sezonul rece se apropie.

Cum va fi iarna 2026-2027: Prognozele ninsorilor în Europa și schimbări majore din cauza Super El Niño

GER METEO IARNA GHEATA CHICIURA (10).webp

Petru Costin, colonel al Serviciului Vamal, bate record după record. Deținător a două titluri Guinness, acesta și-a propus să-și depășească propria performanță cu o colecție impresionantă de 17 mii și o potcoavă. Echipa Bine Bine Show l-a vizitat pe cel al cărui noul record i-ar putea aduce un loc în Cartea Recordurilor.A început în 2011 cu o hartă uriașă a țării din monede încunjurată cu 3200 de potcoave.„Am expus cea mai mare hartă a lumii din monede, a Moldovei, la Guinness și o colecție frumoasă din potcoave. Am vrut să arătăm țara noastră frumoasă în întreaga lume, în 2011 am prezentat, apoi în 2021 am prezentat a doua oară colecția de potcoave care s-a mărit la 13.855 și acum am hotărât să aduc colecția la 17.001 de potcoave.”Numărătoarea oficială a fost un adevărat maraton. Fiecare piesă a fost verificată și confirmată în fața comisiei.„Au fost prezentate fiecare aparte comisiei, la 2 instalații video, 4 instalații de fotografiere, în total erau vreo 6-7 instalații în sala comisiei unde am prezentat timp de 13 ore fără stopare. Mulți credeau că nu o să rezist.”Fiecare potcoavă își are propriile rădăcini, iar întreaga colecție a depășit hotarul țării.„Potcoavele sunt din întreaga Moldovă, 34 de bucăți sunt de pe teritoriul României, două din Elveția și două de pe insulele Kurile.”Pentru Petru Costin, potcoava este simbolul țării noastre, prin aceste recorduri el a vrut să ducă tricolorul în întreaga lume și să pună în valoare munca țăranului de altă dată.„Este un patrimoniu cultural, ele sunt de folosință, au muncit și calul și țăranul.”Cele 17.001 de potcoave nu formează doar o colecție record, dar și o veritabilă pagină de istorie documentată. Toate dovezile urmează să fie analizate de reprezentanții cărții recordurilor Guinness, iar decizia finală privind noua performanță este acum așteptată.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/05/283e5b25-319a-4d03-a4cd-2f9de3e91c31_AQOcaoC1jEH5FY-u9wECAoMZlKtRM36Torvan6Hg-4BA9BMsf8qiomXsOjYiDXaMComtAeIlxXZnwNyPjpIzLfGNLXPNNm3fUi9siTpsg.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Un colonel bate record după record: Petru Costin a adunat 17.001 de potcoave pentru Cartea Guinness

Untitled design (5).webp

Un dom de căldură se extinde deasupra Europei, deși calendarul arată sfârșit de septembrie. &nbsp;În Spania și Portugalia, mercurul din termometre ar putea urca până la 40 de grade Celsius, potrivit prognozelor Severe Weather. Astfel, în unele regiuni valorile vor fi cu 10-14 grade peste normalul perioadei. Vremea neobișnuit de caldă s-ar putea menține și la începutul lunii octombrie, inclusiv în nordul continentului.Conform sinopticienilor, fenomenul este determinat de un anticiclon puternic, care transportă mase de aer cald dinspre Africa de Nord și regiunea Mediteranei spre Europa.Cele mai ridicate temperaturi sunt așteptate în Spania și Portugalia, unde maximele vor depăși 35 de grade, iar în unele zone ar putea atinge chiar 40 de grade Celsius. Valul de căldură se va extinde treptat spre Franța, unde temperaturile ar putea ajunge la 36 de grade, dar și spre Germania, Italia și Peninsula Balcanică, cu maxime de până la 30 de grade.Meteorologii estimează că acest episod de căldură nu se va încheia odată cu luna septembrie. Modelele meteorologice indică persistența unui câmp de presiune ridicată și în primele zile ale lunii octombrie. Masa de aer cald s-ar putea extinde spre Danemarca, Suedia și Finlanda, unde sunt prognozate temperaturi semnificativ peste mediile climatologice.&nbsp;Un dom de căldură se formează atunci când o zonă persistentă de înaltă presiune acționează asemenea unui capac, menținând aerul cald deasupra unei regiuni. Aerul coboară treptat, se comprimă și se încălzește, iar norii se formează mai greu, favorizând cerul senin și temperaturile ridicate. Dacă acest sistem rămâne blocat mai multe zile, căldura se poate intensifica și prelungi.Pe lângă temperaturile neobișnuit de mari, specialiștii atrag atenția asupra riscurilor pentru sănătate, în special în cazul persoanelor în vârstă, al copiilor și al celor cu afecțiuni cronice. Nopțile în care temperaturile nu scad suficient pot împiedica organismul să se răcorească, sporind disconfortul termic.

Vară în plină toamnă: Un dom de căldură ar putea aduce până la +40°C în Europa

Sabrina Colbasnicov

caniculă foto generată de IA

Un grav accident rutier s-a produs sâmbătă seara pe insula Fogo din arhipelagul Capului Verde. Un autobuz în care se aflau elevi și alți pasageri a ieșit de pe șosea și s-a prăbușit într-o râpă adâncă de aproximativ 30 de metri. Cel puțin 21 de persoane au murit, iar alte 19 au fost transportate la spital, transmite <a href="https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/tragedie-in-timpul-unei-excursii-un-autobuz-plin-2554382.html" target="_blank">Adevărul</a>.Accidentul s-a produs sâmbătă, în jurul orei 21.00. Din primele informații, autobuzul circula pe un sector de drum aflat în apropierea unei zone abrupte când, din motive care nu au fost încă stabilite, a ieșit de pe carosabil și s-a prăbușit în râpă, potrivit&nbsp;<a href="https://www.thesun.ie/news/17575274/bus-plunges-ravine-killing-school-children/">The Sun. </a>Impactul a fost extrem de violent. Vehiculul a fost distrus aproape în totalitate, iar mai mulți pasageri au rămas blocați în interior. Potrivit informațiilor transmise de autoritățile locale, aproximativ zece persoane au fost aruncate din autobuz în momentul accidentului.Printre victime se află și copii. Șoferul autobuzului, care organizase excursia, se numără de asemenea printre persoanele decedate. Intervenția echipelor de salvare a fost îngreunată de terenul extrem de abrupt. Salvatorii au fost nevoiți să coboare în râpa adâncă pentru a ajunge la victime și la persoanele care au supraviețuit accidentului.Bilanțul tragediei a crescut în primele ore după producerea accidentului. Dacă inițial autoritățile anunțaseră 18 victime, numărul persoanelor decedate a ajuns ulterior la 21. Alte 19 persoane au fost rănite și transportate la unități medicale. Patru dintre acestea se află în stare gravă.Autoritățile au decretat două zile de doliuConsiliul Municipal din São Filipe a transmis un mesaj de condoleanțe familiilor victimelor și a anunțat că autoritățile locale sunt implicate în operațiunile de salvare și în sprijinirea familiilor.„În acest moment de durere profundă, nu există cuvinte care să poată alina suferința celor care și-au pierdut o persoană dragă”, au transmis reprezentanții administrației locale.Autoritățile au declarat două zile de doliu oficial în memoria victimelor. Ancheta este în desfășurare pentru a stabili cauzele exacte ale accidentului și împrejurările în care autobuzul a ieșit de pe șosea.

Tragedie în timpul unei excursii: Un autobuz plin cu elevi s-a prăbușit într-o râpă de la 30 de metri

Captură de ecran 2026-09-06 125744.webp

Carburanții se ieftinesc pentru a doua zi consecutivă, după ce au atins niveluri record în Republica Moldova pe parcursul lunii septembrie. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat noile tarife pentru ziua de joi, 1 octombrie 2026. Astfel, benzina se va ieftini cu 9 bani pe litru, iar motorina – cu 41 de bani.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/d1060440-17f8-4e85-b693-8de1448c3550_anre01.10.26.webp"></figure>Prin urmare, un litru de benzină va costa 34 de lei și 22 de bani, în timp ce motorina va fi comercializată la pompă cu 36 de lei și 28 de bani.&nbsp;

Prețurile la carburanți bat în retragere: Cât vor costa benzina și motorina pe 1 octombrie 2026

Carburanții se ieftinesc pentru a doua zi consecutivă, după ce au atins niveluri record în Republica Moldova pe parcursul lunii septembrie. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat noile tarife pentru ziua de joi, 1 octombrie 2026. Astfel, benzina se va ieftini cu 9 bani pe litru, iar motorina – cu 41 de bani.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/c380980d-3ef8-4a3a-b425-c2f0c2a35bb8_Screenshot2026-09-30114557.webp"></figure>Prin urmare, un litru de benzină va costa 34 de lei și 22 de bani, în timp ce motorina va fi comercializată la pompă cu 36 de lei și 28 de bani.&nbsp;

carburanți benzină motorină (4).webp

Guvernul renunță la ideea împărțirii Republicii Moldova în 10 raioane și vine cu o nouă variantă pentru reforma administrativă. Potrivit conceptului prezentat de premierul Vasile Tofan, țara ar urma să fie împărțită în trei regiuni mari - Nord, Centru și Sud. Cele trei regiuni vor avea propriile consilii și propria conducere, iar actualele consilii raionale nu vor mai exista.Chișinău și Bălți își vor păstra statutul de municipii și nu vor fi incluse în cele trei regiuni. UTA Găgăuzia va rămâne cu statut special, iar raionul Taraclia ar urma să fie reorganizat într-un municipiu de nivelul doi.Regiunea Nord va reuni 11 raioane și va avea aproximativ 514.000 de locuitori. Sediul administrativ va fi la Bălți.Regiunea Centru va include 13 raioane și va avea circa 670.000 de locuitori. Sediul va fi la Chișinău.Regiunea Sud va fi formată din șapte raioane, cu aproximativ 280.000 de locuitori, iar sediul administrativ va fi la Cahul.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/10/01/cfbf8756-a235-403d-b13f-a038c49d6442_cartonfeedinstagramnou19.webp"></figure>Schimbări sunt prevăzute și pentru alegerile locale din 2027. Cetățenii își vor alege, ca și până acum, primarul și consilierii locali, dar vor vota și candidații pentru viitoarele consilii regionale.Ulterior, consilierii regionali vor alege conducerea regiunii - președintele și vicepreședintele. Potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, noua structură va avea și un aparat administrativ mai restrâns.După reformă, odată cu alegerile din 2027, Republica Moldova ar urma să aibă mai puține primării. În regiunea de Nord, numărul acestora ar urma să scadă de la 306 la 81, în Centru - de la 349 la 96, iar în Sud - de la 165 la 48.Premierul Vasile Tofan spune că scopul reformei este întărirea primăriilor. În noua formulă, regiunile ar urma să se ocupe de coordonare, dezvoltare regională și de proiectele mari care vizează mai multe localități. Modelul este inspirat din experiența unor state europene, precum Olanda și Lituania.„Regiunea nu vine să conducă primăria, trebuie s-o ajută să facă acele &nbsp;lucruri pe care nu le-a reușit singură. (...) Scopul e de a construi primării mai puternice. Puterea locală trebuie să fie cât mai aproape de oameni. Vrem primării cu mai multă capacitate, mai multe resurse și mai multă putere reală de a rezolva problemele comunității”, a subliniat prim-ministrul.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/10/01/387c544f-b442-4948-8495-b6cab1848c69_raioane.mp4" controls=""></video></div></div>Amintim că inițial, Guvernul propunea ca numărul raioanelor să fie redus de la 32 la 10. În prezent, peste 87% dintre localități au sub 3.000 de locuitori. Doar 53 de primării depășesc 5.000 de oameni, iar dintre acestea 26 au peste 10.000 de locuitori.

/HARTĂ/

/HARTĂ/ Guvernul renunță la planul cu 10 raioane: Moldova ar urma să fie împărțită în trei regiuni

Premierul Vasile Tofan prezintă astăzi cum ar urma să fie reorganizate raioanele din Republica Moldova. Cum s-ar putea schimba actuala hartă a țării, aflați chiar acum, în conferința de presă.<div class="raw-html-embed"><iframe src="//www.privesc.eu/widget/live/112302?" frameborder="0" width="840" height="420" scrolling="no"></iframe></div>

/LIVE/

/LIVE/ Cum ar urma să fie reorganizate raioanele din Moldova: Premierul Vasile Tofan prezintă noul concept

Tofan amalgamare raioane

A început forfota în gospodării. Legumele din grădină sunt culese, spălate și, una câte una, ajung în borcane. Castraveți, roșii și ardei sunt pregătiți pentru iarnă, iar fiecare familie are propriul secret pentru murături. În satul Teleșeu, raionul Orhei, Elena Ghidiu păstrează rețeta învățată de la părinți și ne-a arătat cum își umple ea cămara pentru sezonul rece.În gospodăria Elenei Ghidiu, toamna nu înseamnă doar recoltă, ci și borcane pline. Legumele crescute în propria grădină sunt alese cu grijă și pregătite pentru a fi puse la murat. Secretul, spune gospodina, începe chiar de la primele ingrediente.„Punem 2-3 frunzulițe de țelină pentru miros, hreanul îl punem pentru întărire, ca să fie tare, crocant, iată așa, și vreo 2 fire de mărăraș. - Și începem cu așezarea legumelor. - Puneți și roșii, și castraveți? - După dorință și după pofta omului”, a menționat gospodina Elena Ghidiu.Ardeii nu lipsesc din borcanele Elenei. Gospodina spune că aceștia sunt nelipsiți de pe masa familiei în sezonul rece și sunt serviți alături de bucate tradiționale.„Și ardei că-i gustos, e tare gustos, iarna când scoți, mai ales când mănânci cu niște fasole făcăluite, prăjite, cu garoh, cu bob”, a subliniat gospodina Elena Ghidiu.La final, se adaugă verdețuri pentru aromă.&nbsp;„Iarăși verdețuri adăugăm și deasupra că ele atunci când se murează se îmbibă, iată așa”, a spus Elena Ghidiu.După ce legumele și verdețurile sunt așezate în borcan, peste ele se adaugă sarea, apa, dar și puțin zahăr, care oferă gust autentic murăturilor.&nbsp;Specialiștii spun că procesul de fermentare a murăturilor este sporit de temperaturile ridicate și este recomadat ca acestea să fie puse când vremea începe deja să se răcească - din septembrie și până la finalul lui octombrie. Acestea sunt apreciate nu doar pentru gustul bun, dar sunt și o sursă importantă de vitamine și probiotice.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/26/a2544afa-f9b9-4bcb-9d7d-9ce6500f9f72_seonmuraturilor.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Secretul murăturilor de toamnă: Rețeta unei gospodine din Teleșeu, transmisă din generație în generație

muraturi.webp

O dronă a explodat în apropierea localității Brănești din raionul Orhei, în proximitatea traseului dintre Ivancea și Brănești. Poliția a fost sesizată după ce în zonă a fost auzit un sunet puternic, asemănător unei explozii. Circulația rutieră a fost sistată temporar în ambele direcții. Potrivit oamenilor legii, nu au fost raportate victime.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/0040033b-cdd5-46ba-9be6-5bfe80625116_FBIMG1790801178812.webp"></figure>Potrivit unui comunicat al poliției, obiectul a fost localizat în imediata apropiere a traseului dintre Ivancea și Brănești. La fața locului se află polițiștii, care securizează zona și întreprind măsurile necesare.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/da43b0a1-f95f-411a-8e8d-d382b1c0fec0_FBIMG1790801273900.webp"></figure>Autovehiculele sunt oprite în afara perimetrului de siguranță, iar șoferii sunt îndemnați să evite zona și să utilizeze rute alternative. Victime nu au fost raportate.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/5974f3a6-ca0d-48f9-97cc-9cd007e05644_FBIMG1790801165126.webp"></figure>Oamenii legii au stabilit preliminar că drona depistată în apropierea localității Brănești, raionul Orhei, prezintă elemente specifice tipului „Geran”, cu motor turboreactiv.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/535bfa7a-49d4-4e74-ae0b-6fcabfac2736_FBIMG1790801162327.webp"></figure>Potrivit constatărilor preliminare, drona a intrat în coliziune cu copacii, ulterior căzând la sol și explodând. Polițiștii continuă examinările.Oamenii legii îndeamnă cetățenii să nu se apropie de eventuale obiecte sau fragmente necunoscute și să apeleze Serviciul 112.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/9941867a-280b-4276-8cb3-e12c76e98719_sabrina.mp4" controls=""></video></div></div>

sport

10 februarie 2018, ora 09:21

09 februarie 2018, ora 11:44

09 februarie 2018, ora 09:17

08 februarie 2018, ora 11:41

08 februarie 2018, ora 06:52

06 februarie 2018, ora 06:31

03 februarie 2018, ora 14:11

03 februarie 2018, ora 11:12

31 ianuarie 2018, ora 12:07

29 ianuarie 2018, ora 12:47

29 ianuarie 2018, ora 08:02

29 ianuarie 2018, ora 05:13

Surprize și premiere în Liga Națiunilor: Olanda a tremurat în Grecia, iar Portugalia a făcut spectacol fără Ronaldo

02 octombrie 2026, ora 18:05

/VIDEO/ Regiuni în loc de raioane: Poate fi schimbată harta Moldovei fără modificarea Constituției?

03 octombrie 2026, ora 13:00

/ULTIMA ORĂ/ Alertă în Moldova: Cinci drone au explodat în mai multe raioane ale țării

03 octombrie 2026, ora 06:09

/PROMO/ AMPRENTE: Copile exploatate online. Cine răspunde pentru imaginile intime pe Internet - aflăm astăzi, ora 20:00

03 octombrie 2026, ora 12:16

Ziua Vinului 2026: Programul complet pentru 3 și 4 octombrie la Chișinău

03 octombrie 2026, ora 05:22

/EXCLUSIV/ Cutia Neagră PLUS: Milionul „ascuns” al directorilor la stat. Episodul Poșta Moldovei

29 septembrie 2026, ora 18:42

/FOTO/ Record Guinness la Ziua Națională a Vinului: Peste 400 de oameni au format o viță-de-vie în Moldova

03 octombrie 2026, ora 11:15

/VIDEO/ Verde-n ochi: Cea mai scumpă iarnă din Moldova. Soluțiile salvatoare nu stau la poartă

26 septembrie 2026, ora 20:15

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1682: Atac la Kiev, explozie în România, ordin dezvăluit și trei ținte. Șeful NATO: „Putin va eșua”

02 octombrie 2026, ora 20:11

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.