Un chirurg de la Spitalului Clinic Republican ar fi pretins și primit 5400 de lei pentru efectuarea unei operații

Foto: Captură video

La Comrat este sărbătorită Ziua Rusiei. Evenimentul va fi însoțit de un concert grandios

Foto: ruvr.ru

TOP ȘTIRI

Trei persoane au fost grav rănite în urma unui accident violent produs astăzi pe traseul R-2, în apropierea satului Calfa, raionul Anenii Noi. Două dintre victime sunt angajați ai Inspectoratului de Poliție Anenii Noi.Potrivit unui comunicat emis de poliție, preliminar, un automobil Subaru, condus de un bărbat de 50 de ani, ar fi ieșit pe contrasens într-o curbă periculoasă și s-ar fi tamponat frontal cu un Volkswagen.La volanul acestuia din urmă se afla un tânăr de 22 de ani, având ca pasageră o tânără de 23 de ani - ambii fiind angajați ai poliției, aflați în afara orelor de serviciu.Pentru descarcerarea victimelor au intervenit echipele de salvatori. Contactată de TV8, purtătoarea de cuvânt a Institutului de Medicină Urgentă, Dorina Arsene, ne-a declarat că cele trei victime sunt internate în spitalul din Chișinău în stare gravă, dar stabilă. Două dintre acestea au fost deja operate.Momentul impactului a fost surprins de camera de bord a unei mașini care circula în spatele vehiculului în care se aflau cei doi polițiști.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/18/0cbc9f49-c3a7-4c1a-8dac-ac25c68de8c8_AQMdlhLimTuaropUgSh3mAs98atOeZ5jgdhCXPQA5LT8SO70CwY5tycfjdXgmSHBWxKnW0XeAp1gwX8J8ALEB1ep860LCX3K0kFinyt5J9w.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/

/VIDEO/ Accident violent la Anenii Noi: Trei persoane, inclusiv doi polițiști, au fost grav rănite. Momentul impactului

Constantin Tcaci

Trei persoane au fost grav rănite în urma unui accident violent produs astăzi pe traseul R-2, în apropierea satului Calfa, raionul Anenii Noi. Două dintre victime sunt angajați ai Inspectoratului de Poliție Anenii Noi.Potrivit unui comunicat emis de poliție, preliminar, un automobil Subaru, condus de un bărbat de 50 de ani, ar fi ieșit pe contrasens într-o curbă periculoasă și s-ar fi tamponat frontal cu un Volkswagen.La volanul acestuia din urmă se afla un tânăr de 22 de ani, având ca pasageră o tânără de 23 de ani - ambii fiind angajați ai poliției, aflați în afara orelor de serviciu.Pentru descarcerarea victimelor au intervenit echipele de salvatori, iar îngrijirile sunt acordate de echipajele medicale.&nbsp;La fața locului se află polițiștii din Anenii Noi, care documentează cazul și stabilesc toate circumstanțele producerii accidentului

Standard

Accident grav la Anenii Noi: Trei persoane, inclusiv doi polițiști, au fost grav rănite

POLITIE GIROFAR-15.webp

Foto TV8

accident aneni.webp

social

justiție

Pe 3 iulie 2026, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) s-a ales cu cinci judecători noi, numiți după vetting și votul pozitiv al Consiliului Superior al Magistraturii. Patru dintre acești magistrați au judecat, până la promovare, dosare de rezonanță. Pe unele dintre ele, au reușit să pronunțe sentințe de condamnare, iar altele au rămas restante. Aflați din acest articol de analiză pe ce dosare și-au menținut împuternicirile de a judeca magistrații Alexandru Negru și Gheorghe Stratulat, dar și ce dosare ale celor doi vor fi reluate de la zero de alți judecători.&nbsp;Dosarul Dodon, în așteptarea verdictuluiAlexandru Negru este magistratul promovat la CSJ cu cele mai multe cozi lăsate pe dosarele examinate la Judecătoria Chișinău. Judecătorul și-a menținut împuternicirile pentru 24 de dosare importante care se referă la furtul miliardului, finanțarea licită a partidului Șor, un dosar care îl vizează pe Igor Dodon, dar și cauze penale împotriva unor procurori și figuri importante din Poliție.&nbsp;Unul dintre cele mai importante este dosarul legat de furtul miliardului în care sunt vizați fosta conducere a Băncii Naționale - Dorin Drăguțanu, Ion Sturzu și Emma Tabîrță, și foști administratori ai celor trei bănci devalizate - Viorel Bîrcă, Ion Ropot, Dumitru Țugulschi și Natalia Rahuba. Inițial, la același proces fusese comasat și dosarul lui Vladimir Plahotniuc. Acest dosar se află pe masa judecătorilor de mai bine de 5 ani. Între timp, au avut loc peste 130 de ședințe de judecată, iar alte aproape 60 au fost amânate din cauza judecătorilor, avocaților sau chiar din cauza alarmelor false cu bombă. Negru este doar unul dintre membrii completului de judecată.&nbsp;Din 2022, Negru examinează și dosarul lui Igor Dodon, cunoscut ca dosarul „Energocom”. Procurorii susțin că, în perioada 2008–2009, când deținea funcțiile de ministru al Economiei și Comerțului, Dodon ar fi semnat un aviz care a favorizat încheierea unui contract de achiziție a energiei electrice cu o companie din Ungaria, deși SA „Energocom” avea deja încheiate contracte la prețuri cu aproximativ 29% mai mici. Acuzarea mai susține că tranzacția ar fi contribuit și la majorarea tarifelor la energia electrică pentru consumatorii din R. Moldova.&nbsp;În 2023, la această cauză a fost conexat un alt dosar al lui Dodon, legat de obținerea și folosirea unui document medical fals. Învinuiți în dosar mai sunt soția lui Galina Dodon și un medic. În ultimii 4 ani, pe acest dosar au avut loc 49 de ședințe de judecată și tot atâtea au fost amânate sau contramandate. În primăvara acestui an, ZdG scria că dosarul se apropie de final. În iulie 2026, președinte completului de judecată, Angela Catană, a fost însă eliberată din funcție, după ce nu a promovat vettingul. Urmează să fie numit un nou membru în complet. Între timp, noi ședințe de judecată nu sunt numite.&nbsp;Dosarele de rezonanță „păstrate” de judecătorul NegruÎn gestiunea lui Alexandru Negru a rămas și dosarul privind îmbogățirea ilicită a fostului șef al PCCOCS, Nicolae Chirtoroagă. Cauza se află în judecată de cinci ani, la același complet din care mai fac parte Angela Catană și Petru Păun. Ultima ședință pe dosar a avut loc în iunie 2026. La fel ca și în celelalte dosare, și în acest caz au fost multe ședințe amânate sau contramandate, fiecare a treia.&nbsp;Negru și-a păstrat împuternicirile și pe două dosare legate de finanțarea ilicită a partidului Șor. Ambele dosare sunt deja pe final, urmând să fie pronunțată sentința. De asemenea, pe ultima sută de metri are un dosar care îi vizează pe doi inculpați, asociați lui Șor, implicați în contractarea creditelor frauduloase la Banca de Economii în valoare de 10 miliarde de lei.De șase luni, Alexandru Negru și-a luat timp pentru redactarea hotărârii de judecată într-un alt dosar care îl vizează pe un executor judecătoresc învinuit de delapidarea averii străine. Dosarul lui Ruslan Gorobeț se află în prima instanță de 13 ani, fiind ani întregi tergiversat de magistratul care l-a examinat anterior. Recent, Negru a pronunțat sentință de condamnare la patru ani de închisoare în privința unui alt executor judecătoresc acuzat de abuz de putere, George Boțan.Dosarul uitat de Negru&nbsp;În lista inițială de dosare pe care CSM a dispus păstrarea împuternicirilor de către judecătorul Alexandru Negru nu s-a regăsit și cauza care îl vizează pe fostul deputat Chiril Lucinschi. Pe acest dosar, completul de judecată urma să pronunțe hotărârea încă în decembrie 2025, dar președintele completului Sergiu Stratan a amânat între timp de două ori pronunțarea, reluând examinarea judecătorească. Din mai 2026, pe dosar nu a mai fost programată nicio ședință de judecată. În august 2026, Negru a cerut CSM să îi prelungească împuternicirile și pe acest dosar. În caz contrar, dosarul risca să fie reluat de la capăt.&nbsp;Judecătorul fără nicio restanțăGheorghe Stratulat, cel de-al patrulea magistrat de la Judecătoria Chișinău, promovat vara asta la CSJ, este singurul care pleacă fără nicio restanță pe dosarele avute în examinare. În aprilie 2025, când a fost transferat temporar la Curtea Supremă, Stratulat și-a menținut împuternicirile pe 14 dosare pentru finalizarea examinării. Timp de un an, magistratul a dat soluții pe toate.&nbsp;Gheorghe Stratulat este specializat pe dosare civile.Platon, dosarul restant al judecătoarei BleșceagaÎn iunie 2024, președinta Maia Sandu a semnat decretul privind promovarea judecătoarei Stella Bleșceaga la CSJ. La fel ca și ceilalți magistrați, Bleșceaga și-a menținut împuternicirile pe 29 de dosare penale. Astăzi a rămas doar cu trei dintre ele.&nbsp;Cel mai cunoscut este dosarul lui Veaceslav Platon, judecat pentru escrocherie, într-o cauză legată de furtul miliardului”. Potrivit anchetei, Platon, care avea influență asupra conducerii Moldindconbank (MICB), l-a convins pe Ilan Șor să ia din această bancă credite de 23,4 milioane de dolari pentru câteva companii administrate de Ilan Șor. Garanții pentru acordarea acestor credite au fost companiile de asigurări Asito și Moldasig, controlate de Platon. Ulterior, banii au fost transferați de pe conturile companiilor lui Șor, pe conturile unor companii nerezidente: Chester Limited, MIrabax Investments, Griden Development, PR-Vert Systems, Drayscott Overseas și Augela Systems.Pe acest dosar, transmis în instanță încă în 2019, au avut loc 96 de ședințe de judecată, și aproape tot atâtea au fost amânate sau contramandate. Astăzi, dosarul se află pe ultima sută de metri. Stella Bleșceaga a fixat ședințe de judecată pe caz până la începutul lui octombrie. Nu este clar dacă atunci va avea loc pronunțarea sentinței.&nbsp;Stella Bleșceaga a fost președinte al completului de judecată și pe dosarul fostului premier Iurie Leancă, privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Pe această cauză nu a solicitat însă păstrarea împuternicirilor.&nbsp;Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Finanțatorul nu influențează în niciun fel subiectul sau conținutul investigației publicate.

Dosarele „păstrate” de Negru și Bleșceaga după promovarea la CSJ: Cine e judecătorul fără nicio restanță

Mariana Rață

Emilia - 2026-09-17T155630.440.webp

Explozia care a pus pe jar locuitorii din zona Colonița în zorii zilei de 18 septembrie a fost auzită și în comuna Bubuieci, precum și în sectorul Botanica al Capitalei. Informația a fost comunicată de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, care a precizat că deflagrația a fost însoțită de o lumină puternică.UPDATE Primarul Capitalei, Ion Ceban, cere autorităților centrale și, în special, Consiliului Suprem de Securitate să ofere explicații publice privind explozia puternică auzită în această dimineață în zona localității Colonița.„Au trecut ore bune și nimeni nu știe nimic și nu informează oamenii. Liniștea și securitatea cetățenilor trebuie să fie prioritatea statului!”, a scris edilul pe Telegram.UPDATE Primărița satului Colonița, Angela Zaporojan, a precizat că explozia nu a avut loc pe teritoriul localității. Totodată, aceasta i-a îndemnat pe cetățeni să anunțe imediat Poliția dacă descoperă resturi de la vreun obiect explozibil.„A fost o explozie însoțită de o lumină puternică. Nu putem da detalii despre obiect”, a declarat Cernăuțeanu.Potrivit oficialului, oamenii legii au ridicat dronele pentru a analiza de la înălțime traiectoria obiectului și a stabili alte detalii relevante.În paralel, autoritățile de drept cooperează direct cu Ministerul Apărării.Contactat de TV8, reprezentantul instituției, Marin Butuc, ne-a comunicat că survolări ilegale ale spațiului aerian al Republicii Moldova, cu excepția celei din dimineața zilei de 17 septembrie, nu au fost înregistrate.Cauzele exploziei sunt în curs de clarificare, iar mai multe detalii vor fi oferite pe măsură ce ancheta va furniza noi informații<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/18/1a6cae48-0e35-4407-b8bb-8f621d11aa5e_CERN.mp4" controls=""></video></div></div>TV8.md amintește că o<a href="https://tv8.md/2026/09/18/video-bubuitura-puternica-langa-colonita-politia-cauta-sursa-zgomotului/309268"> bubuitură puternică a pus pe jar locuitorii din zona Colonița</a>, în zorii zilei. Mai mulți oameni au sunat la 112 și au spus că zgomotul s-a auzit din direcția Tohatin. Poliția a verificat mai multe localități, însă, deocamdată, nu a găsit urme de explozie sau obiecte care ar putea prezenta un pericol.

/VIDEO/ Noi detalii privind explozia de lângă Colonița: Bubuitura s-a auzit și la Chișinău. Echipele de drone, mobilizate



Explozia care a pus pe jar locuitorii din zona Colonița în zorii zilei de 18 septembrie a fost auzită și în comuna Bubuieci, precum și în sectorul Botanica al Capitalei. Informația a fost confirmată de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, care a precizat că deflagrația a fost însoțită de o lumină puternică.„A fost o explozie însoțită de o lumină puternică. Nu putem da detalii despre obiect”, a declarat Cernăuțeanu.Potrivit oficialului, oamenii legii au ridicat dronele pentru a analiza de la înălțime traiectoria obiectului și a stabili alte detalii relevante.În paralel, autoritățile de drept cooperează direct cu Ministerul Apărării.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/18/6ebf6996-c31b-4933-a786-265b04f643a6_Designfrtitlu3.mp4" controls=""></video></div></div>TV8.md amintește că o<a href="https://tv8.md/2026/09/18/video-bubuitura-puternica-langa-colonita-politia-cauta-sursa-zgomotului/309268"> bubuitură puternică a pus pe jar locuitorii din zona Colonița</a>, în zorii zilei. Mai mulți oameni au sunat la 112 și au spus că zgomotul s-a auzit din direcția Tohatin. Poliția a verificat mai multe localități, însă, deocamdată, nu a găsit urme de explozie sau obiecte care ar putea prezenta un pericol.

Noi detalii privind explozia de lângă Colonița: Bubuitura s-a auzit și la Chișinău. Echipele de drone, mobilizate



politia

Redacția TV8

Sci-Tech&Media

Un caz cutremurător readuce în atenție problema violenței în familie și a protecției victimelor. Au existat semnale de alarmă. Au existat instituții care trebuiau să intervină. Unde s-a rupt însă lanțul protecției? Ce nu a funcționat? Cine trebuia să prevină tragedia? Și, mai ales, ce trebuie schimbat pentru ca o asemenea dramă să nu se repete? La AMPRENTE, căutăm răspunsuri, responsabilitate și soluții. Sâmbătă, de la 20:00, doar la TV8!<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/17/3d3ca3ea-f396-43e5-b204-c2b25a7caef1_PROMOAMPRENTE-19092026-MAGDACESTIforSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/

/PROMO/ Tragedia de la Măgdăcești: Cine trebuia să intervină - aflăm sâmbătă, ora 20:00, la AMPRENTE

Galina Munteanu

/PROMO/ Crima de la Măgdăcești: Cine trebuia să prevină tragedia - aflăm sâmbătă, ora 20:00, la AMPRENTE

amprente magdacesti

Prețurile la carburanți ar putea continua să crească accelerat și chiar să atingă pragul de 40 de lei per litru. Avertizarea vine din partea lui Adrian Băluțel, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. În context, opoziția cere Parlamentului să aprobe, temporar, scutirea de TVA pentru combustibili. Majoritatea parlamentară nu a acceptat însă introducerea proiectului pe ordinea de zi, iar președintele Legislativului a anunțat că Guvernul pregătește un plan de măsuri menit să tempereze creșterea prețurilor.&nbsp;„Este într-adevăr o sferă absolut imprevizibilă, în care vom analiza de la o săptămână la alta evoluția. Trebuie să ne pregătim pentru 40, acest lucru este deja clar pentru toată lumea”, a declarat Băluțel în cadrul unei emisiuni televizate.Deputatul a explicat că scumpirile sunt provocate de criza din Orientul Mijlociu și de blocajele de pe rutele comerciale din Marea Roșie, care afectează transportul internațional de țiței și produse petroliere.Totuși, legislatorul a dat asigurări că autoritățile analizează mecanismele existente de sprijin pentru sectoarele cele mai afectate de scumpirea carburanților, inclusiv posibilitatea extinderii rambursării accizelor la motorină pentru agricultori.„Deja există, de exemplu, pentru agricultori mecanisme de rambursare a accizei la motorină. Este unul dintre mecanismele la care ne vom uita, dacă va fi nevoie să fie extins și cum să lucrăm cu el în cazul în care prețurile vor continua să crească”, a subliniat Băluțel.La rândul său, președintele Parlamentului a recunoscut că autoritățile de la Chișinău nu pot influența evoluțiile de pe piața internațională sau blocajele din strâmtoarea Ormuz. Cu toate acestea, oficialul a dat asigurări că statul va interveni pe plan intern acolo unde este posibil.„Guvernul elaborează acum un set de instrumente pentru toate scenariile. Va veni și în Parlament cu o inițiativă. Cert este că acolo unde noi putem influența vor fi luate decizii pe interior”, a spus Grosu.Prețurile carburanților au ajuns la niveluri record, în ultimele săptămâni. De mâine, un litru de motorină va costa 35 de lei și 86 de bani, cu 33 de bani mai mult decât astăzi. Și benzina A95 se scumpește. Prețul unui litru va ajunge la 33 de lei și 67 de bani, cu 11 bani mai mult.&nbsp;Recordul precedent la motorină a fost stabilit în aprilie 2026, când prețul unui litru a ajuns la 34,98 lei. Totodată, prețul benzinei se află încă sub nivelul istoric înregistrat la 15 iunie 2022, când un litru a costat 33,90 lei.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/17/215aa7c1-3b36-4a32-a179-cc5b21bd9374_SITUATIECARBURANI.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Carburanții ar putea ajunge la 40 de lei? Guvernul pregătește măsuri pentru a limita scumpirile

economic

Prețurile la carburanți ar putea continua să crească accelerat și chiar să atingă pragul de 40 de lei per litru. Avertizarea vine din partea lui Adrian Băluțel, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. În context, opoziția cere Parlamentului să aprobe, temporar, scutirea de TVA pentru combustibili. Majoritatea parlamentară nu a acceptat însă introducerea proiectului pe ordinea de zi, iar președintele Legislativului a anunțat că Guvernul pregătește un plan de măsuri menit să tempereze creșterea prețurilor.&nbsp;„Este într-adevăr o sferă absolut imprevizibilă, în care vom analiza de la o săptămână la alta evoluția. Trebuie să ne pregătim pentru 40, acest lucru este deja clar pentru toată lumea”, a declarat Băluțel în cadrul unei emisiuni televizate.Deputatul a explicat că scumpirile sunt provocate de criza din Orientul Mijlociu și de blocajele de pe rutele comerciale din Marea Roșie, care afectează transportul internațional de țiței și produse petroliere.Totuși, legislatorul a dat asigurări că autoritățile analizează mecanismele existente de sprijin pentru sectoarele cele mai afectate de scumpirea carburanților, inclusiv posibilitatea extinderii rambursării accizelor la motorină pentru agricultori.„Deja există, de exemplu, pentru agricultori mecanisme de rambursare a accizei la motorină. Este unul dintre mecanismele la care ne vom uita, dacă va fi nevoie să fie extins și cum să lucrăm cu el în cazul în care prețurile vor continua să crească”, a subliniat Băluțel.La rândul său, președintele Parlamentului a recunoscut că autoritățile de la Chișinău nu pot influența evoluțiile de pe piața internațională sau blocajele din strâmtoarea Ormuz. Cu toate acestea, oficialul a dat asigurări că statul va interveni pe plan intern acolo unde este posibil.„Guvernul elaborează acum un set de instrumente pentru toate scenariile. Va veni și în Parlament cu o inițiativă. Cert este că acolo unde noi putem influența vor fi luate decizii pe interior”, a spus Grosu.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/17/71f7bd32-37f6-452b-a4a5-165651fe5ed6_grosu2.mp4" controls=""></video></div></div>Prețurile carburanților au ajuns la niveluri record, în ultimele săptămâni. De mâine, un litru de motorină va costa 35 de lei și 86 de bani, cu 33 de bani mai mult decât astăzi. Și benzina A95 se scumpește. Prețul unui litru va ajunge la 33 de lei și 67 de bani, cu 11 bani mai mult.&nbsp;Recordul precedent la motorină a fost stabilit în aprilie 2026, când prețul unui litru a ajuns la 34,98 lei. Totodată, prețul benzinei se află încă sub nivelul istoric înregistrat la 15 iunie 2022, când un litru a costat 33,90 lei.

carburanți

carburanți benzină motorină

politic

timp liber

Premiile TV8

TV8.md își reconfirmă statutul de cel mai citit site de știri din Republica Moldova, fiind în topul celor mai accesate platforme din țară. Rezultatul a fost prezentat de compania Gemius, care a publicat datele monitorizării online însumate pentru cele trei luni din vara anului 2026.Potrivit statisticii furnizate, din iunie până în august inclusiv, aproximativ 500.000 de internauți din Moldova au citit materialele publicate atât în<a href="https://tv8.md/ru" target="_blank"> versiunea rusă</a>, cât și cea <a href="https://tv8.md/" target="_blank">română</a> a site-ului TV8.md, generând circa 10 milioane de vizualizări.&nbsp;Rezultatele arată cel mai mare număr de utilizatori care au ales să citească știrile pe platforma noastră în cele trei luni de vară, comparativ cu aceeași perioadă din ultimii ani.Numărul urmăritorilor crește și pe paginile TV8 de pe rețelele socialeLa sfârșitul lunii aprilie,<a href="https://www.facebook.com/tv8moldova"> pagina de Facebook TV8.MD</a> a atins recordul de 677.000 de urmăritori, iar postările noastre au atins aproape 50 milioane de vizualizări.Numărul urmăritorilor pe<a href="https://www.youtube.com/c/TV7_MDA"> canalul de YouTube al TV8</a> a trecut de 183.000 și este în continuă creștere.<a href="https://www.youtube.com/shorts/yb4O9CqxJBI">&nbsp;</a><a href="https://www.instagram.com/tv8.md/">Pagina TV8 de pe Instagram</a> la fel a înregistrat o creștere a numărului urmăritorilor, suntem peste 93.000 acum, fiind activi și pe<a href="https://www.threads.com/@tv8.md"> Threads</a>.De asemenea, TV8 este prezent pe <a href="https://www.tiktok.com/@tv8.md">platforma TikTok</a>. Suntem urmăriți de un număr record de peste 121.000 de conturi și avem peste 2,7 milioane de aprecieri.&nbsp;Echipa TV8.md vă mulțumește pentru că sunteți zilnic alături de noi!

 TV8.md rămâne cel mai citit site de știri din Moldova: Recordul atins în vara anului 2026

cristi (36).webp

O bubuitură puternică a pus pe jar locuitorii din zona Colonița, în zorii zilei. Mai mulți oameni au sunat la 112 și au spus că zgomotul s-a auzit din direcția Tohatin. Poliția a verificat mai multe localități, însă, deocamdată, nu a găsit urme de explozie sau obiecte care ar putea prezenta un pericol.Potrivit unui comunicat al IGP, primele apeluri au fost recepționate în jurul orei 04:20. Echipele de poliție au verificat localitățile Colonița și Humulești, iar ulterior controalele au fost extinse și în Dolinnoe și Maximovca.Oamenii legii le recomandă cetățenilor ca, în cazul în care observă obiecte sau alte elemente suspecte, să nu se apropie și să nu le atingă. Aceștia sunt îndemnați să se îndepărteze de zonă și să sune imediat la 112.Poliția continuă verificările pentru a stabili toate circumstanțele. Informațiile sunt, deocamdată, preliminare.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/18/896d4555-c123-410e-acb9-cabbf0b86e46_AQO0zEzhn8MNEX9P5DjPaDPhnXGo2gJvjltdnIdE5TlaxHL0Cmwf1Mk2ESDVysSRRySAEKbi-GqSxYIEaq7upDEbilbUYMciMosrN7JmXfEw.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Bubuitură puternică lângă Colonița: Poliția caută sursa zgomotului

Maria-Emilia Hîncu

O bubuitură puternică a pus pe jar locuitorii din zona Colonița, în zorii zilei. Mai mulți oameni au sunat la 112 și au spus că zgomotul s-a auzit din direcția Tohatin. Poliția a verificat mai multe localități, însă, deocamdată, nu a găsit urme de explozie sau obiecte care ar putea prezenta un pericol.Potrivit unui comunicat al IGP, primele apeluri au fost recepționate în jurul orei 04:20. Echipele de poliție au verificat localitățile Colonița și Humulești, iar ulterior controalele au fost extinse și în Dolinnoe și Maximovca.Oamenii legii le recomandă cetățenilor ca, în cazul în care observă obiecte sau alte elemente suspecte, să nu se apropie și să nu le atingă. Aceștia sunt îndemnați să se îndepărteze de zonă și să sune imediat la 112.Poliția continuă verificările pentru a stabili toate circumstanțele. Informațiile sunt, deocamdată, preliminare.

Bubuitură puternică lângă Colonița: Poliția caută sursa zgomotului

file_000000006a04820a9bc961c6dde463d8.webp

Hidrocentrala Costești și-a creat anul trecut o funcție nouă - de director financiar, iar concursul pentru ocuparea ei a fost anunțat doar pe site-ul întreprinderii, potrivit<a href="https://tv8.md/2026/09/13/video-milionul-ascuns-al-directorilor-la-stat-sporurile-si-primele-ce-le-tripleaza-salariile/308918" target="_blank"> Cutia Neagră PLUS</a>. Câștigător a fost desemnat Serghei Mardari, fost angajat al Ministerului Economiei și Agenției Proprietății Publice, care la acea vreme era judecat într-un dosar penal privind delapidarea întreprinderii de stat „Giuvaier”. Mardari a fost achitat în primă instanță, iar dosarul se află acum la Curtea de Apel Chișinău.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/14/308eb810-4507-43e0-affb-c2bc018371d0_secv10.mp4" controls=""></video></div></div>Mardari susține că avea tot dreptul să participe la concursul anunțat de Hidrocentrala Costești, pentru că nu există o sentință definitivă în dosarul în care este învinuit.„În condițiile concursului se cerea declarația pe propria răspundere că nu sunt careva restricții de a ocupa anumite funcții. Dosarul a fost deschis în 2016. Știți toți cum au fost perioadele respective. Începând cu 2016, eu nu am avut nicio interdicție de a ocupa funcții. Mai mult ca atât, în toată perioada în care au fost desfășurate procedurile de urmărire penală, eu am activat fiind funcționar public, chiar având acces la secret de stat.&nbsp;Pe mine m-au atras în dosarul respectiv prin complicitate, dar bănuielile organului de urmărire penală&nbsp; nu s-au confirmat, fiind achitat. În viziunea mea s-au intersectat interesele la mai multe, hai să zicem, nu grupări criminale, pentru că nu pot să dau așa calificative, dar la mai multe persoane influente și în situația asta am nimerit și eu în reglările de conturi sau în lupta pentru obiectul respectiv”, a declarat Serghei Mardari.Concurs aranjat pentru Mardari?La solicitarea Cutiei Negre, Nodul Hidroenergetic Costești a precizat că la concursul pentru funcția de director financiar, anunțat doar pe pagina web a întreprinderii, a mai participat un candidat - Ion Cojocari, fără a oferi detalii despre cum s-a desfășurat concursul.Mardari spune că a aflat despre concurs de la colegi și prieteni și că a parcurs toate etapele de selecție: „Am făcut cunoștință cu anunțul de participare de pe pagina web a întreprinderii, care sunt condițiile, care sunt documentele necesare pentru a participa, am completat dosarul și l-am expediat. A urmat faza de evaluare, adică am urmat toți pașii stabiliți la concurs.”Înainte de a ajunge director financiar, Serghei Mardari fusese membru al Consiliului de Administrație al Hidrocentralei Costești. Întrebat dacă acest lucru i-a oferit un avantaj față de celălalt candidat, Mardari a menționat că:„A avantajat doar faptul că eu cunoșteam poate mai bine specificul întreprinderii, fiind și consulant principal la Ministerul Economiei care nemijlocit făcea analiza financiară la toate întreprinderile de stat. Pe urmă la APP am fost șeful Direcției care se ocupa cu analiza și evaluarea situației economice la toate întreprinderile. Eram mai informat decât ceilalți participanți.”Potrivit surselor Cutiei Negre, celălalt candidat la concurs, Ion Cojocari, s-ar fi înscris în competiție doar formal și nu s-a prezentat de fapt la concurs. Chiar dacă Serghei Mardari ne-a declarat că nu s-a intersectat cu contracandidatul său, cei doi se cunosc foarte bine din perioada în care Mardari lucra la Ministerul Economiei. Ion Cojocari conduce de mai mulți ani societatea pe acțiuni „Răut” a statului, aflată în insolvabilitate. Cei doi apar și în fotografii împreună la evenimente.<figure class="image image_resized" style="width:651.097px;"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/14/135d191c-0d72-44e3-82ff-13bd6ff453ad_Mardari-Cojocari.webp"><figcaption>Serghei Mardari în stânga și Ion Cojocari în dreapta</figcaption></figure>Contactat de reporterul Cutiei Negre, Ion Cojocari nu a recunoscut din start că-l cunoaște pe Mardari, dar a confirmat că nu a participat de fapt în competiția pentru funcția de director financiar al hidrocentralei din Costești:„- Am participat la concurs, dar studiile mele nu-mi permit. Eu sunt inginer ca atare și nu prea corespund la cerințele care erau acolo. - Atunci când v-ați înscris la concurs nu știați care sunt cerințele? - Am încercat, știți cum…”Premii „stimulatorii” de 40.000 de lei aproape în fiecare lunăDesemnat director financiar al Nodului Hidroenergetic Costești, Serghei Mardari este remunerat chiar mai bine decât directorul general al întreprinderii. Acesta are un salariu de funcție de 41.400 lei. A primit din aprilie anul trecut până în iulie curent 9 prime unice și trimestriale în valoare totală de peste 172 de mii de lei. În plus, aproape în fiecare lună, primește câte un „premiu stimulator” de peste 40 de mii de lei. Având doar un an în funcție, din iunie curent, lui Mardari i se achită și un spor de 5% pentru vechime în muncă.&nbsp;&nbsp;&nbsp;„Înainte de a organiza concursul au fost aprobate statele de personal cu salariul de funcție nemijlocit. Eu deja am fost încadrat în funcție cu salariul în cauză. Nu a fost mai întâi angajarea și după să fie stabilit salariul. Eu nu am negociat și nici nu am dreptul să negociez salariul de funcție care a fost stabilit de către întreprindere, Consiliul de Administrație sau fondator (APP)”, a declarat MardariCirculă zilnic 200 km de la Chișinău la Costești și înapoi?Atât Serghei Mardari, cât și directorul hidrocentralei Igor Cibotaru locuiesc în Chișinău, iar sursele Cutiei Negre susțin că aceștia nu prea vin la muncă pe teritoriul întreprinderii din Costești, la 200 de kilometri distanță de capitală. Cibotaru și Mardari neagă informația.Cibotaru susține că, de regulă, este prezent la întreprindere de luni până joi, iar o zi pe săptămână o rezervă întâlnirilor cu instituțiile din Capitală:„- Și traversați de fiecare dată pe la frontieră? Noi, dacă verificăm, putem să ne convingem cumva că dvs veniți aici la muncă zilnic? - Eu nu văd cum puteți să verificați. - Cred că trecerea dvs. trebuie să fie înregistrată la Poliția de Frontieră. - Eu nu traversez frontiera de stat. La Poliția de Frontieră este lista angajaților, lista transportului de serviciu, inclusiv transportul personal, care au permisiunea de a trece prin punctul de trecere de frontieră 12 luni. În fiecare an această listă este revizuită, reînnoită și prezentată la Poliția de Frontieră. Eu nu știu dacă ei înregistrează cumva factologic aceste traversări, dar dacă vă stă în puteri, e ok, verificați!”Birou arendat la Chișinău în hotelul „Zarea”Cibotaru ne-a informat că întreprinderea ar avea și un oficiu la Chișinău în care își petrec orele de muncă. Acesta este luat în chirie cu o taxă de 60 de mii de lei pe an:„Cu 2 sau 3 ani în urmă, cu aprobarea consiliului, am deschis, eu nu știu cum să numesc corect, o reprezentanță, o sucursală, un birou, un singur cabinet în hotelul „Zarea”, care tot este o întreprindere de stat, unde organizăm ședințe, de exemplu, cu proiectanții, pentru că nu o să umblu eu pe la benzinării sau pe sub garduri, hai să fim serioși. Închiriem acest birou și avem contract înregistrat la APP și la Inspectoratul Fiscal”.<a href="https://tv8.md/2026/09/13/video-milionul-ascuns-al-directorilor-la-stat-sporurile-si-primele-ce-le-tripleaza-salariile/308918" target="_blank">Mai multe detalii despre cei mai bine plătiți directori la stat aflați în cea mai nouă investigație Cutia Neagră PLUS.&nbsp;</a><figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=2tjYHioKdkE"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/2tjYHioKdkE" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Director financiar cu dosar penal la Hidrocentrala Costești: Are salariu mai mare decât șeful întreprinderii

Hidrocentrala Costești și-a creat anul trecut o funcție nouă - de director financiar, iar concursul pentru ocuparea ei a fost anunțat doar pe site-ul întreprinderii, potrivit<a href="https://tv8.md/2026/09/13/video-milionul-ascuns-al-directorilor-la-stat-sporurile-si-primele-ce-le-tripleaza-salariile/308918" target="_blank"> Cutia Neagră PLUS</a>. Câștigător a fost desemnat Serghei Mardari, fost angajat al Ministerului Economiei și Agenției Proprietății Publice, care la acea vreme era judecat într-un dosar penal privind delapidarea întreprinderii de stat „Giuvaier”. Mardari a fost achitat în primă instanță, iar dosarul se află acum la Curtea de Apel Chișinău.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/14/308eb810-4507-43e0-affb-c2bc018371d0_secv10.mp4" controls=""></video></div></div>Mardari susține că avea tot dreptul să participe la concursul anunțat de Hidrocentrala Costești, pentru că nu există o sentință definitivă în dosarul în care este învinuit.<div class="raw-html-embed"><div data-embed-type="pdf" data-reactroot="" handled="true" style="box-sizing: inherit;"><iframe class="d-flex justify-content-center embed-type-pdf" allowfullscreen="" src="https://tv8.md/pdf-viewer?url=https://tv8.md/resources/2026/09/14/5621ce29-0f9d-4eb5-801f-6df9e7a4d1c2_sentintaGiuvaier.pdf" data-cmp-info="8" data-gtm-yt-inspected-26="true" data-gtm-yt-inspected-33="true" style="box-sizing: inherit; margin: 0px auto; text-align: center; border-width: medium; border-style: none; border-color: currentcolor; border-image: none; border-radius: 4px; width: 766px; height: 42vh; overflow: hidden; display: block;"></iframe></div></div>„În condițiile concursului se cerea declarația pe propria răspundere că nu sunt careva restricții de a ocupa anumite funcții. Dosarul a fost deschis în 2016. Știți toți cum au fost perioadele respective. Începând cu 2016, eu nu am avut nicio interdicție de a ocupa funcții. Mai mult ca atât, în toată perioada în care au fost desfășurate procedurile de urmărire penală, eu am activat fiind funcționar public, chiar având acces la secret de stat.&nbsp;Pe mine m-au atras în dosarul respectiv prin complicitate, dar bănuielile organului de urmărire penală&nbsp; nu s-au confirmat, fiind achitat. În viziunea mea s-au intersectat interesele la mai multe, hai să zicem, nu grupări criminale, pentru că nu pot să dau așa calificative, dar la mai multe persoane influente și în situația asta am nimerit și eu în reglările de conturi sau în lupta pentru obiectul respectiv”, a declarat Serghei Mardari.Concurs aranjat pentru Mardari?La solicitarea Cutiei Negre, Nodul Hidroenergetic Costești a precizat că la concursul pentru funcția de director financiar, anunțat doar pe pagina web a întreprinderii, a mai participat un candidat - Ion Cojocari, fără a oferi detalii despre cum s-a desfășurat concursul.Mardari spune că a aflat despre concurs de la colegi și prieteni și că a parcurs toate etapele de selecție: „Am făcut cunoștință cu anunțul de participare de pe pagina web a întreprinderii, care sunt condițiile, care sunt documentele necesare pentru a participa, am completat dosarul și l-am expediat. A urmat faza de evaluare, adică am urmat toți pașii stabiliți la concurs.”Înainte de a ajunge director financiar, Serghei Mardari fusese membru al Consiliului de Administrație al Hidrocentralei Costești. Întrebat dacă acest lucru i-a oferit un avantaj față de celălalt candidat, Mardari a menționat că:„A avantajat doar faptul că eu cunoșteam poate mai bine specificul întreprinderii, fiind și consulant principal la Ministerul Economiei care nemijlocit făcea analiza financiară la toate întreprinderile de stat. Pe urmă la APP am fost șeful Direcției care se ocupa cu analiza și evaluarea situației economice la toate întreprinderile. Eram mai informat decât ceilalți participanți.”Potrivit surselor Cutiei Negre, celălalt candidat la concurs, Ion Cojocari, s-ar fi înscris în competiție doar formal și nu s-a prezentat de fapt la concurs. Chiar dacă Serghei Mardari ne-a declarat că nu s-a intersectat cu contracandidatul său, cei doi se cunosc foarte bine din perioada în care Mardari lucra la Ministerul Economiei. Ion Cojocari conduce de mai mulți ani societatea pe acțiuni „Răut” a statului, aflată în insolvabilitate. Cei doi apar și în fotografii împreună la evenimente.<figure class="image image_resized" style="width:651.097px;"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/14/135d191c-0d72-44e3-82ff-13bd6ff453ad_Mardari-Cojocari.webp"><figcaption>Serghei Mardari în stânga și Ion Cojocari în dreapta</figcaption></figure>Contactat de reporterul Cutiei Negre, Ion Cojocari nu a recunoscut din start că-l cunoaște pe Mardari, dar a confirmat că nu a participat de fapt în competiția pentru funcția de director financiar al hidrocentralei din Costești:„- Am participat la concurs, dar studiile mele nu-mi permit. Eu sunt inginer ca atare și nu prea corespund la cerințele care erau acolo. - Atunci când v-ați înscris la concurs nu știați care sunt cerințele? - Am încercat, știți cum…”Premii „stimulatorii” de 40.000 de lei aproape în fiecare lunăDesemnat director financiar al Nodului Hidroenergetic Costești, Serghei Mardari este remunerat chiar mai bine decât directorul general al întreprinderii. Acesta are un salariu de funcție de 41.400 lei. A primit din aprilie anul trecut până în iulie curent 9 prime unice și trimestriale în valoare totală de peste 172 de mii de lei. În plus, aproape în fiecare lună, primește câte un „premiu stimulator” de peste 40 de mii de lei. Având doar un an în funcție, din iunie curent, lui Mardari i se achită și un spor de 5% pentru vechime în muncă.&nbsp;&nbsp;&nbsp;„Înainte de a organiza concursul au fost aprobate statele de personal cu salariul de funcție nemijlocit. Eu deja am fost încadrat în funcție cu salariul în cauză. Nu a fost mai întâi angajarea și după să fie stabilit salariul. Eu nu am negociat și nici nu am dreptul să negociez salariul de funcție care a fost stabilit de către întreprindere, Consiliul de Administrație sau fondator (APP)”, a declarat MardariCirculă zilnic 200 km de la Chișinău la Costești și înapoi?Atât Serghei Mardari, cât și directorul hidrocentralei Igor Cibotaru locuiesc în Chișinău, iar sursele Cutiei Negre susțin că aceștia nu prea vin la muncă pe teritoriul întreprinderii din Costești, la 200 de kilometri distanță de capitală. Cibotaru și Mardari neagă informația.Cibotaru susține că, de regulă, este prezent la întreprindere de luni până joi, iar o zi pe săptămână o rezervă întâlnirilor cu instituțiile din Capitală:„- Și traversați de fiecare dată pe la frontieră? Noi, dacă verificăm, putem să ne convingem cumva că dvs veniți aici la muncă zilnic? - Eu nu văd cum puteți să verificați. - Cred că trecerea dvs. trebuie să fie înregistrată la Poliția de Frontieră. - Eu nu traversez frontiera de stat. La Poliția de Frontieră este lista angajaților, lista transportului de serviciu, inclusiv transportul personal, care au permisiunea de a trece prin punctul de trecere de frontieră 12 luni. În fiecare an această listă este revizuită, reînnoită și prezentată la Poliția de Frontieră. Eu nu știu dacă ei înregistrează cumva factologic aceste traversări, dar dacă vă stă în puteri, e ok, verificați!”Birou arendat la Chișinău în hotelul „Zarea”Cibotaru ne-a informat că întreprinderea ar avea și un oficiu la Chișinău în care își petrec orele de muncă. Acesta este luat în chirie cu o taxă de 60 de mii de lei pe an:„Cu 2 sau 3 ani în urmă, cu aprobarea consiliului, am deschis, eu nu știu cum să numesc corect, o reprezentanță, o sucursală, un birou, un singur cabinet în hotelul „Zarea”, care tot este o întreprindere de stat, unde organizăm ședințe, de exemplu, cu proiectanții, pentru că nu o să umblu eu pe la benzinării sau pe sub garduri, hai să fim serioși. Închiriem acest birou și avem contract înregistrat la APP și la Inspectoratul Fiscal”.<a href="https://tv8.md/2026/09/13/video-milionul-ascuns-al-directorilor-la-stat-sporurile-si-primele-ce-le-tripleaza-salariile/308918" target="_blank">Mai multe detalii despre cei mai bine plătiți directori la stat aflați în cea mai nouă investigație Cutia Neagră PLUS.&nbsp;</a><figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=2tjYHioKdkE"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/2tjYHioKdkE" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

Serghei Mardari

Câteva secunde pot face diferența între o intervenție la timp și una întârziată. Cu toate acestea, pe drumurile din țară, ambulanțele și mașinile Poliției sunt nevoite uneori să-și croiască cu greu drum printre celelalte mașini. În acest sens, Poliția desfășoară pe drumurile din țară operațiunea „Girofar”, cu scopul de a-i responsabiliza pe șoferi și de a-i determina să acorde prioritate vehiculelor aflate în misiuni de urgență.„Polițiștii au ieșit dis-de-dimineață pe drumurile din țară în cea de-a treia zi a operațiunii «Girofar». În prima parte a zilei de astăzi, pe traseul Chișinău-Telenești, peste 15 șoferi au fost opriți, pentru că nu au acordat prioritate ambulanțelor și mașinilor de poliție. Totuși, nu toți cei opriți și-au recunoscut vina.”„Eu am văzut ambulanța și am început să mă feresc. Am microbuzul plin cu pasageri, eu nu pot să schimb rapid direcția sau să mă opresc brusc. Am nevoie de ceva timp.”„Eu recunosc, dar fără a lua seama se primește că, eu nu am luat seama, nu am fost atent, trebuie să fiu mai prudent.”Responsabilii de siguranță vor ca prin această operațiune să-i facă pe șoferi mai atenți la unitățile de transport cu regim prioritar.„O unitate de transport cu regim prioritar de circulație, adică atunci când la unitatea dată sunt incluse sistemele luminoase și sonore în funcțiune, toți participanții sunt obligați să cedeze trecerea nestingherită acestor unități, fiindcă fiecare minută de deplasare la o misiune de urgență foarte mult contează”, a declarat șeful adjunct al INSP, Grigore Guzun.„Practic, ne luptăm pentru un loc pe drum. Girofarele aproape că nu ne ajută cu nimic. Nu știu, poate e vorba de lipsă de respect față de munca noastră”, a spune șoferul de ambulanță, Dumitru Gogu.Șoferii care nu acordă prioritate riscă să fie sancționați.„Potrivit Codului Contravențional, conducătorii auto care nu acordă prioritate legală vehiculelor cu regim prioritar de circulație sunt sancționați după Articolul 241, deci, mai exact, aceștia riscă amendă de până la 900 de lei și, totodată, acestor conducători auto li se mai aplică și 4 puncte de penalizare”, a declarat ofițera de presă a INSP, Ana Chiselița.Operațiunea „Girofar” se desfășoară în perioada 15–20 septembrie, pe întreg teritoriul țării.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/17/5f3c22dc-7702-46aa-a48e-704bf66ec9be_OPERAIUNEAGIROFAR.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Ambulanțe, blocate de șoferi în trafic: Câți șoferi au fost trași pe dreapta în operațiunea „Girofar”

Dorina Craveț

/VIDEO/ Ambulanțele, nevoite să-și croiască drum prin trafic: Peste 15 șoferi, trași pe dreapta în operațiunea „Girofar”

POLITIE GIROFAR-3.webp

A început anul școlar 2026-2027, iar elevii din întreaga țară revin în bănci după vacanța de vară. Noul an de studii aduce și o serie de schimbări în școli. Elevii vor avea trei vacanțe mai lungi, iar cei din clasa a IV-a vor primi din nou note la disciplinele de examen. Noutăți sunt și pentru profesori: cei care se angajează la anumite discipline în școlile publice vor putea primi indemnizații unice de până la 375.000 de lei. Totodată, 73 de instituții de învățământ, în care învață peste 1.300 de elevi, vor fi reorganizate.Structura vacanțelorÎn noul an școlar, elevii vor avea cu opt zile de vacanță mai mult decât anul trecut. Vacanțele de toamnă și de iarnă vor fi mai lungi cu câte două zile, iar cea de primăvară – cu patru zile.<ul><li>Vacanța de toamnă: 24 octombrie - 1 noiembrie 2026 (9 zile);</li><li>Vacanța intersemestrială (de iarnă): 25 decembrie 2026 - 10 ianuarie 2027 (17 zile);</li><li>Vacanța de primăvară: 1-8 martie 2027, cu ambele zile incluse (8 zile);</li><li>Vacanța de Paște: 1-10 mai 2027 (10 zile).</li></ul><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/23/c4fe235b-4ba8-44a3-a4d5-4ad67ab41d12_Screenshot2026-08-23111531.webp"></figure>Structura anului de studiu și a examenelorTezele semestriale în învățământul liceal vor fi organizate pe parcursul anului de studii, după următorul program:<ul><li>Sesiunea de iarnă: 1-18 decembrie 2026;</li><li>Sesiunea de vară: 26 aprilie - 26 mai 2027.</li></ul>Sesiunea de examene se va desfășura după următorul calendar:<ul><li>La absolvirea învățământului primar, clasa a IV-a: 12-20 mai 2027;</li><li>La absolvirea învățământului gimnazial, clasa a IX-a: 3-14 iunie 2027;</li><li>La absolvirea învățământului liceal, clasa a XII-a: 4-22 iunie 2027.</li></ul><a href="https://tv8.md/2026/02/04/note-la-unele-discipline-pentru-elevii-claselor-a-patra-cand-intra-in-vigoare-modificarile-la-codul-educatiei/296724">Note </a>în clasa a 4-aTotodată, începând cu 1 septembrie 2026, profesorii nu vor mai acorda calificative la limba română, matematică și istorie. În ultimii zece ani, în clasele primare, învățătorii au utilizat un sistem de descriptori precum „excelent”, „foarte bine” etc.<a href="https://tv8.md/2026/05/20/indemnizatii-mai-mari-la-angajare-pentru-tinerii-profesori-care-specialisti-vor-primi-cei-mai-multi-bani/302830">Indemnizațiile </a>pentru tinerii specialiștiÎn același timp, profesorii de matematică, fizică, chimie, biologie, informatică și limbă și literatură română pentru alolingvi, care se angajează în instituții din Chișinău și Bălți, vor primi indemnizații de 300.000 de lei, iar cei care aleg să predea în mediul rural – în sate, comune, orașe, municipii de nivelul I sau în UTA Găgăuzia – vor beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei.Sprijinul financiar va fi acordat diferențiat, în funcție de nivelul studiilor, specializare și localitatea în care activează profesorul. Indemnizația va fi plătită în două tranșe: 50% după primele șase luni de activitate și 50% după 18 luni lucrate efectiv.Noile prevederi se vor aplica tinerilor specialiști repartizați în câmpul muncii după 1 iulie 2026. Scopul autorităților este ca, anual, 500 de tineri specialiști să fie repartizați în instituțiile de învățământ.De asemenea, cadrele didactice din învățământul profesional tehnic vor beneficia de compensații pentru materiale didactice și indemnizații la angajare, facilități de care, până acum, beneficiau doar profesorii din învățământul general.<a href="https://tv8.md/2025/12/20/video-discutia-asta-nu-este-despre-bani-dan-perciun-explica-de-ce-sunt-reorganizate-scolile-mici/294125">Reorganizarea școlilor</a>Schimbări sunt prevăzute și în rețeaua școlară. În total, 73 de instituții de învățământ vor fi reorganizate, iar măsurile vor viza aproximativ 1.328 de elevi. Autoritățile spun că aceștia vor beneficia de transport gratuit, iar pentru părinți este prevăzut sprijin financiar. Cadrele didactice afectate vor putea beneficia de măsuri de protecție, inclusiv reconversie profesională și indemnizații de relocare.&nbsp;Schimbări pentru profesorii care activează în prezentVești bune și pentru profesorii care activează în prezent în școli. Aceștia nu vor mai fi obligați să își confirme gradul didactic o dată la cinci ani, acesta urmând să fie valabil pe întreaga durată a activității profesionale.Gradul didactic II va deveni permanent după două confirmări, iar gradul didactic I – după o singură confirmare.De asemenea, grad didactic vor putea obține și maiștrii-instructori cu studii medii profesional-tehnice.TV8.md amintește că <a href="https://tv8.md/2026/07/30/prima-ora-din-noul-an-scolar-2026-2027-dedicata-republicii-moldova-elevii-vor-discuta-despre-independenta/306646">prima lecție</a> din anul de studii 2026-2027 va fi dedicată independenței Republicii Moldova. Aceasta va avea genericul „Independența care ne unește” și se va desfășura în toate instituțiile de învățământ publice și private din țară.

Anul școlar 2026-2027 în Moldova: Calendarul de vacanțe, examene și schimbări pentru elevi și profesori

școală (10).webp

Septembrie 2026 va fi mai cald și mai sărac în ploi decât de obicei în Republica Moldova. Iar dacă prognoza pentru această lună nu anunță deocamdată surprize mari, istoria meteo arată că septembrie poate schimba radical registrul: în Moldova s-au înregistrat aproape +39°C, ploi torențiale și chiar zăpadă.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/02/2060892a-2578-4fe2-bc1f-4e0e91bbbc8a_4498726b-ff93-45e7-b3fe-050a6798435c.webp"></figure>Potrivit prognozei prezentate de Autoritatea de Meteorologie, temperatura medie a aerului în această lună va depăși valorile normale, care se situează între +15 și +17°C. Harta meteo indică pentru Moldova o abatere de aproximativ 1-2°C peste normal.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/02/f3846435-0064-406f-8dfc-e18bbef85dc1_034dda86-5d3a-4d8d-911e-36718ed367fa.webp"></figure>În același timp, cantitatea de precipitații va fi sub media multianuală de 40-60 de milimetri. Potrivit hărții, deficitul ar putea ajunge în mare parte din țară la aproximativ 10-20 de milimetri.În general, septembrie este cu 4-5 grade mai rece decât august. Temperatura medie lunară variază între aproximativ +14,5°C în nord și +17°C în sud, iar vremea specifică verii se poate menține, în medie, până în perioada 12-23 septembrie.De la aproape +39°C la temperaturi sub zeroDe-a lungul anilor, septembrie a venit însă cu diferențe uriașe de temperatură. Recordul de căldură al lunii este de +38,6°C, înregistrat la Fălești pe 2 septembrie 2015. La cealaltă extremă, minima absolută a coborât până la -6,3°C, la Soroca, pe 29 septembrie 1977.Cea mai rece lună septembrie din perioada măsurătorilor a fost în 1996, când mediile au variat între +10,8°C la Briceni și +13,3°C la Comrat. La polul opus, cele mai calde luni septembrie au fost în 2020 și 2023, când mediile au ajuns până la +21,3°C.Tot în septembrie pot apărea primele înghețuri. Cel mai timpuriu îngheț la sol a fost înregistrat pe 7 septembrie, la Bălți, iar în aer asemenea temperaturi au fost consemnate încă din 17 septembrie.Ploi torențiale și zăpadăÎn mod obișnuit, septembrie aduce aproximativ 6-8 zile cu precipitații. Au existat însă ani în care în unele raioane nu a plouat deloc, dar și luni extrem de ploioase. Recordul lunar este de 359 de milimetri, înregistrat la Sîngerei în 1996. Ploile torențiale sunt observate, în medie, o dată la 2-3 ani. Mai rar poate cădea grindină.Septembrie a adus în trecut chiar și zăpadă. La Briceni, primii fulgi au fost surprinși pe 27 septembrie 1977, iar la Chișinău există un asemenea episod înregistrat în 1906. Zăpada atât de timpurie se topește însă rapid.

/HARTĂ/

/HARTĂ/ Cum va fi vremea în Moldova în septembrie 2026: Prima zăpadă, +38,6°C și ploaia record 

meteo vremea septembrie

Spălătoriile auto din Republica Moldova au fost amendate cu peste un milion de lei, în urma celor 477 de controale efectuate de inspectorii de mediu în perioada martie–iulie 2026. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.„Nu este normal ca apa să ajungă în râuri cu detergenți sau diferite substanțe chimice. Apa trebuie tratată. Susținem activitatea economică, dar aceasta trebuie desfășurată responsabil, fără a pune în pericol apele, solul și mediul în care trăim. Cei care nu s-au conformat trebuie să o facă”, a declarat oficialul într-un clip video.În urma controalelor planificate și inopinate au fost aplicate aproximativ 200 de sancțiuni contravenționale.„Respectarea normelor de mediu nu este o opțiune, ci mai degrabă o responsabilitate comună”, a subliniat Hajder.Astfel, autoritățile declară că susțin activitatea economică, „dar aceasta trebuie desfășurată responsabil, fără a pune în pericol sănătatea oamenilor, apele, solul și mediul în care trăim”.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/01/be2f27b8-8634-4926-95e1-49cda3cdd3c0_AQPC9mwXuY8iUdKastJJoDW-qjFxOGMvHNbQelVSTuuLmggU7MbT3TzA7su-UwkZmmPmMfqPgxUyjOkaZAIACbbxguIaS7tPcFUCd9Yoe7fnQ.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Spălătoriile auto din țară, amendate cu peste un milion de lei: „Nu e normal ca apa să ajungă în râuri cu detergenți”



spălătorie auto

Drone de atac și rachete prăbușite au fost găsite în repetate rânduri în Republica Moldova după începutul războiului la scară largă, declanșat de Rusia în Ucraina.Harta de mai jos reunește toate cazurile confirmate public până acum și arată unde au fost găsite, pe teritoriul Republicii Moldova, fragmente de drone, dar și resturi de rachete, inclusiv în stânga Nistrului.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/08/9e8c5ea4-1d0f-4187-b58d-965a832548a4_Drone.webp"></figure>

/INFOGRAFIC/

/INFOGRAFIC/ Harta tuturor dronelor și rachetelor găsite în Moldova după atacurile Rusiei în Ucraina

externe

Drone de atac și rachete prăbușite au fost găsite în repetate rânduri în Republica Moldova după începutul războiului la scară largă, declanșat de Rusia în Ucraina.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/03/12/ade80b4b-b019-43ab-8e60-0469a1027a0d_promodrumrazboi.mp4" controls=""></video></div></div>Harta de mai jos reunește toate cazurile confirmate public până acum și arată unde au ajuns resturile de drone Shahed sau Gerbera, plus rachete, pe teritoriul țării, inclusiv în stânga Nistrului.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/03/18/c2604c65-56e0-4a93-ae73-077f89c50385_Drone.webp"></figure>

shahed drona ucraina.webp

Scumpirea gazului este oficială. Noile tarife, care vor fi aplicate de la 1 septembrie, au fost publicate astăzi, în Monitorul Oficial. Astfel, consumatorii casnici conectați la rețelele de joasă presiune vor achita 20 de lei și 30 de bani pentru un metru cub de gaze naturale, fără TVA.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/25/daffb765-6d7c-4556-a047-fd4810db6329_Screenshot2026-08-25100042.webp"></figure>Noul tarif este cu aproximativ 41% mai mare față de cel precedent. ANRE a explicat anterior că majorarea este determinată în principal de creșterea costului de procurare a gazelor naturale. Regulatorul a invocat și evoluțiile de pe piețele europene, apropierea sezonului rece și necesitatea completării stocurilor.TV8.md amintește că <a href="https://tv8.md/2026/08/21/ultima-ora-gaz-mai-scump-cu-41-din-septembrie-noul-tarif-aprobat-de-anre/307749" target="_blank">noile tarife au fost aprobate </a>de ANRE pe 21 august, după examinarea solicitării depuse de Energocom. În prezent, consumatorii casnici achită 14 lei și 42 de bani pentru un metru cub de gaze naturale, cu TVA inclus.

Noile tarife la gaz, publicate în Monitorul Oficial: Cât vor achita consumatorii de la 1 septembrie

preț gaz

Premierul Vasile Tofan și-a depus declarația de avere și interese personale la intrarea în funcție. Documentul arată că, în 2025, a încasat peste 600.000 de dolari doar din salariu și bonus de performanță, a obținut 85.800 de dolari din chirii, iar pe numele său sunt declarate șase apartamente, o casă, un teren și un Mercedes de 106.000 de euro. Totodată, Tofan are conturi și portofolii de investiții în care apar sume de ordinul milioanelor de dolari.În 2025, Tofan a declarat un salariu de 300.000 de dolari de la Horizon Capital și un bonus de performanță de circa 318.000 de dolari. Pentru activitatea în Consiliul de administrație al maib a primit peste 768.000 de lei.Premierul a mai declarat venituri din investiții, dividende și dobânzi. Prin Interactive Brokers a obținut circa 160.000 de dolari, iar de la BT Capital Partners – aproape 350.000 de lei românești și peste 5.300 de euro. În document mai apar venituri din investiții prin Revolut și One Way Ventures, precum și dobânzi de circa 26.000 de dolari de la Independent Trust Media și 1.500 de dolari de la OddSystems Inc.Din închirierea unor apartamente și locuri de parcare, Tofan a încasat în total 85.800 de dolari în 2025. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, este vorba despre proprietăți din Kiev, Ucraina.Șase apartamente, o casă și un teren pe numele săuLa capitolul proprietăți, Vasile Tofan declară pe numele său șase apartamente. Cel mai mare are 140,6 metri pătrați și o valoare declarată de aproximativ 4,8 milioane de hrivne. În total, valorile înscrise în declarație pentru cele șase apartamente ajung la aproximativ 22,5 milioane de hrivne.Premierul mai deține un teren de aproximativ 30 de ari, destinat construcțiilor, declarat la 12.500 de euro, și o casă de 72 de metri pătrați, pentru care în document este indicată valoarea de 1.000 de euro.În declarație mai apar un garaj de 21,5 metri pătrați, evaluat la aproximativ 496.000 de hrivne, și cinci construcții mai mici, de aproximativ 12-13 metri pătrați fiecare, ale căror valori însumează circa 4,2 milioane de hrivne. Tofan menționează și o anexă gospodărească evaluată la 100 de lei.&nbsp;Totodată, în document este indicată o casă de 141 de metri pătrați, evaluată la aproximativ 143.000 de euro, însă aceasta este indicată drept bun comun, iar titularul trecut în declarație este soția sa, Ecaterina Demcencov.Mercedes de 106.000 de euroÎn proprietatea lui Vasile Tofan este declarat un Mercedes-Benz GLS 350d 4MATIC, fabricat și cumpărat în 2022, cu o valoare de 106.000 de euro. În document mai apare un Volvo XC60, evaluat la 18.000 de euro, însă Tofan are doar drept de folosință asupra mașinii. Familia Tofan mai deține și o Toyota Auris de 6.000 de euro.Milioane de dolari în conturi și investițiiVasile Tofan declară aproximativ 3,3 milioane de dolari echivalent în conturi deschise la instituții financiare din mai multe țări. Cea mai mare sumă se află la Wise, în Belgia - peste 3,2 milioane de dolari. În declarație mai apar conturi în Ucraina, SUA, Republica Moldova, România și Lituania.Premierul indică și portofolii importante de investiții. Prin Interactive Brokers are plasamente de aproximativ 2,1 milioane de dolari, iar la BT Capital Partners - peste 17,4 milioane de lei românești. Tofan mai declară plasamente în două fonduri One Way Ventures, precum și investiții administrate prin Revolut, Mintos și ABN AMRO.Guvernul precizează că averea declarată de Vasile Tofan a fost acumulată înainte ca acesta să intre în serviciul public. Până la numirea în funcția de premier, el a activat doar în sectorul privat, în consultanță, antreprenoriat, management și investiții, lucrând inclusiv în Olanda, Statele Unite și Ucraina.&nbsp;Printre principalele surse ale averii se numără activitatea de peste zece ani la Horizon Capital și compania americană Ovia Health, fondată de Tofan împreună cu soția și alți parteneri în perioada studiilor la Harvard Business School. Ovia Health a fost cumpărată în 2021 de compania Labcorp.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div data-embed-type="pdf" data-reactroot=""><iframe class="d-flex justify-content-center embed-type-pdf" allowfullscreen="" src="https://tv8.md/pdf-viewer?url=https://tv8.md/resources/2026/08/24/b63003b9-2906-489d-a2f9-ffccd1fbbd78_declaration20260821180618.pdf"></iframe></div></div>

/DOC/

/DOC/ Averea lui Vasile Tofan în 2025: Milioane în conturi, șase apartamente și un Mercedes de 106.000 de euro

Premierul Vasile Tofan și-a depus declarația de avere și interese personale la intrarea în funcție. Documentul arată că, în 2025, a încasat peste 600.000 de dolari doar din salariu și bonus de performanță, a obținut 85.800 de dolari din chirii, iar pe numele său sunt declarate șase apartamente, o casă, un teren și un Mercedes de 106.000 de euro. Totodată, Tofan are conturi și portofolii de investiții în care apar sume de ordinul milioanelor de dolari.În 2025, Tofan a declarat un salariu de 300.000 de dolari de la Horizon Capital și un bonus de performanță de circa 318.000 de dolari. Pentru activitatea în Consiliul de administrație al maib a primit peste 768.000 de lei.Premierul a mai declarat venituri din investiții, dividende și dobânzi. Prin Interactive Brokers a obținut circa 160.000 de dolari, iar de la BT Capital Partners – aproape 350.000 de lei românești și peste 5.300 de euro. În document mai apar venituri din investiții prin Revolut și One Way Ventures, precum și dobânzi de circa 26.000 de dolari de la Independent Trust Media și 1.500 de dolari de la OddSystems Inc.Din închirierea unor apartamente și locuri de parcare, Tofan a încasat în total 85.800 de dolari în 2025. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, este vorba despre proprietăți din Kiev, Ucraina.Șase apartamente, o casă și un teren pe numele săuLa capitolul proprietăți, Vasile Tofan declară pe numele său șase apartamente. Cel mai mare are 140,6 metri pătrați și o valoare declarată de aproximativ 4,8 milioane de hrivne. În total, valorile înscrise în declarație pentru cele șase apartamente ajung la aproximativ 22,5 milioane de hrivne.Premierul mai deține un teren de aproximativ 30 de ari, destinat construcțiilor, declarat la 12.500 de euro, și o casă de 72 de metri pătrați, pentru care în document este indicată valoarea de 1.000 de euro.În declarație mai apar un garaj de 21,5 metri pătrați, evaluat la aproximativ 496.000 de hrivne, și cinci construcții mai mici, de aproximativ 12-13 metri pătrați fiecare, ale căror valori însumează circa 4,2 milioane de hrivne. Tofan menționează și o anexă gospodărească evaluată la 100 de lei.&nbsp;Totodată, în document este indicată o casă de 141 de metri pătrați, evaluată la aproximativ 143.000 de euro, însă aceasta este indicată drept bun comun, iar titularul trecut în declarație este soția sa, Ecaterina Demcencov.Mercedes de 106.000 de euroÎn proprietatea lui Vasile Tofan este declarat un Mercedes-Benz GLS 350d 4MATIC, fabricat și cumpărat în 2022, cu o valoare de 106.000 de euro. În document mai apare un Volvo XC60, evaluat la 18.000 de euro, însă Tofan are doar drept de folosință asupra mașinii. Familia Tofan mai deține și o Toyota Auris de 6.000 de euro.Milioane de dolari în conturi și investițiiVasile Tofan declară aproximativ 3,3 milioane de dolari echivalent în conturi deschise la instituții financiare din mai multe țări. Cea mai mare sumă se află la Wise, în Belgia - peste 3,2 milioane de dolari. În declarație mai apar conturi în Ucraina, SUA, Republica Moldova, România și Lituania.Premierul indică și portofolii importante de investiții. Prin Interactive Brokers are plasamente de aproximativ 2,1 milioane de dolari, iar la BT Capital Partners - peste 17,4 milioane de lei românești. Tofan mai declară plasamente în două fonduri One Way Ventures, precum și investiții administrate prin Revolut, Mintos și ABN AMRO.Guvernul precizează că averea declarată de Vasile Tofan a fost acumulată înainte ca acesta să intre în serviciul public. Până la numirea în funcția de premier, el a activat doar în sectorul privat, în consultanță, antreprenoriat, management și investiții, lucrând inclusiv în Olanda, Statele Unite și Ucraina.&nbsp;Printre principalele surse ale averii se numără activitatea de peste zece ani la Horizon Capital și compania americană Ovia Health, fondată de Tofan împreună cu soția și alți parteneri în perioada studiilor la Harvard Business School. Ovia Health a fost cumpărată în 2021 de compania Labcorp.&nbsp;Site-ul ANI afișează doar 11 dintre cele 16 pagini ale declarației de avere a premierului Vasile Tofan, deși documentul a fost încărcat integral. Conform Guvernului, aceasta a fost trunchiată de sistemul automat. Instituțiile responsabile au fost sesizate și urmează să remedieze problema.<div class="raw-html-embed"><div data-embed-type="pdf" data-reactroot=""><iframe class="d-flex justify-content-center embed-type-pdf" allowfullscreen="" src="https://tv8.md/pdf-viewer?url=https://tv8.md/resources/2026/08/21/939fde47-0e92-4f8f-9d57-54d2667f07c3_declaration202608211443301.pdf"></iframe></div></div>

Vasile Tofan avere

Sindicatele și Patronatele cer un salariu minim de 8.000 de lei pentru anul 2027 în sectorul bugetar și real. Suma este cu 1.700 de lei mai mare decât salariul minim din prezent. Propunerea a fost anunțată în cadrul ședinței Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective. Drept reacție, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor au anunțat că fac propriile calcule și analizează care ar fi impactul asupra costurilor din buget. Ministerele vor veni cu un răspuns până la sfârșitul lunii octombrie.„Noi la momentul dat ne conducem de Directiva UE 2041, care are un obiectiv ca salariul minim pe țară să atingă cuantumul din 50 la sută din salariul mediu. 50 la sută ar fi fost 8.700 de lei, noi înțelegem situația economică și înțelegem care este impactul, dar ceea ce am discutat cu colegii de la Patronate s-ar axa în jurul de 8.000 de lei”,, a declarat vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc.„Noi facem calcule împreună cu Ministerul Finanțelor să vedem impactul creșterii salariului minim pentru sectorul bugetar, luând în considerare și creșterea salariilor de la 1 ianuarie și cred că trebuie să ne impunem un termen ca în octombrie să avem o înțelegere ca să dăm predictibilitate”, a reacționat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.Precizăm că în acest an, salariul minim pe economie este de 6/300 de lei, cu 800 de lei mai mare decât în 2025.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/14/1cf5bdff-c32a-4ebd-80b6-ebff6d3615fd_SALARIUMINIM.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Salariu minim de 8.000 de lei, cerut de Sindicate și Patronate: Guvernul va analiza propunerea

muncă salariu.jpg

Doi cetățeni ai Republicii Moldova și-au pierdut viața într-un grav accident rutier produs în dimineața zilei de 14 septembrie 2026, în România. Tragedia a avut loc în apropierea municipiului Bârlad, județul Vaslui.Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău, autoturismul înmatriculat în Republica Moldova s-a ciocnit de un camion.„Consulatul General al Republicii Moldova la Iași a contactat familiile persoanelor decedate, menține legătura cu autoritățile române competente și acordă asistența consulară necesară. Totodată, Consulatul va sprijini familiile în îndeplinirea formalităților necesare pentru repatrierea corpurilor neînsuflețite în Republica Moldova”, se arată în comunicat.Autoritățile din România continuă cercetările pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii accidentului.MAE a exprimat condoleanțe familiilor și apropiaților celor doi cetățeni moldoveni decedați: o tânără de 21 de ani și un tânăr de 25 de ani.Potrivit <a href="https://www.news.ro/eveniment/vaslui-doi-morti-dupa-ce-un-autoturism-s-a-izbit-frontal-de-un-camion-pe-centura-municipiului-barlad-traficul-pe-dn-24g-blocat-complet-1922402914162026091122732127">presei </a>române, accidentul a avut loc luni dimineață, pe șoseaua de centură a municipiului Bârlad, unde un autoturism și un camion s-au ciocnit frontal.În urma impactului deosebit de puternic, autoturismul a fost strivit, iar cele două persoane au rămas încarcerate.La locul accidentului au intervenit echipaje medicale de la Serviciul de Ambulanță Județean și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Vaslui. Cele două victime au fost scoase dintre fiarele contorsionate, însă nu mai prezentau semne vitale. Medicii au constatat decesul acestora.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/14/d48e781b-333d-4491-afe0-a137693e26d4_AccidentmortallaBrlad1.mp4" controls=""></video></div></div>video: yt/JurnalDeVrancea

/VIDEO/ Sfârșit tragic în România: Doi cetățeni ai Republicii Moldova și-au pierdut viața într-un accident grav

accidnet vaslui.webp

Moldovenii vor putea depune cereri pentru compensații la energie începând cu 2 noiembrie. Înregistrarea se va face după aceeași procedură, însă vor fi aplicate filtre mai stricte pentru stabilirea beneficiarilor. Printre criteriile analizate se numără, în premieră, numărul și vechimea automobilelor deținute de familie. Totodată, vor fi verificate mai atent cazurile în care sunt declarate venituri zero, deși gospodăria achită facturi mari.Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, spune că autoritățile încă lucrează la formula pentru noul sezon rece. Scopul este ca sprijinul să ajungă în primul rând la gospodăriile pentru care plata facturilor reprezintă cea mai mare povară.Una dintre schimbările luate în calcul este introducerea automobilelor printre criteriile de evaluare.„Sunt discuții ca să vedem să nu descalificăm familia doar pentru că are mașină. Probabil, se va lua în calcul dacă ai două autovehicule sau care sunt, nu știu, mai noi de cinci ani sau de șapte ani și, atunci, nu neapărat dacă are mașină imediat îi descalifici, dar să introducem și aici criteriile”, a explicat Natalia Plugaru în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.Ca și până acum, informațiile introduse în cerere vor fi comparate cu datele deținute de mai multe instituții ale statului. Vor fi verificate proprietățile, conturile bancare, prestațiile sociale și informațiile privind traversarea frontierei.„Apartament, mașină, se verifică ce conturi are în bancă, se verifică de la Casa Națională de Asigurări Sociale ce prestații sociale are, deci pe lângă salariu, adică ce prestații, ajutoare, indemnizații, alocații, toate aceste lucruri. La Cadastru verificăm, mai verificăm și cu Poliția de Frontieră”, a subliniat ministra.O atenție aparte va fi acordată situațiilor în care o persoană declară că nu are venituri, însă achită constant facturi mari la energie sau gaze:„De exemplu, verificăm dacă persoana, de fapt, arată că își achită factura și are o factură la energie sau la gaz destul de mare, dar arată că are venitul zero. Bineînțeles, acest lucru iese în evidență și noi începem să verificăm veniturile.”Deși criteriile vor fi mai stricte, autoritățile spun că nu urmăresc o reducere semnificativă a numărului de gospodării care primesc ajutor. Natalia Plugaru a declarat că a ajuns la un compromis cu premierul Vasile Tofan pentru ca numărul beneficiarilor să rămână aproximativ la nivelul sezonului precedent.Menționăm că anul trecut, compensațiile au ajuns la aproape 80% dintre gospodăriile potențial eligibile. Potrivit premierului Vasile Tofan, din aproximativ 800.000 de gospodării, au fost ajutate 621.000.&nbsp;Pentru aceasta au fost alocați 2,34 miliarde de lei.

Cererile pentru compensații la energie pot fi depuse din 2 noiembrie 2026: Ce filtre mai stricte pregătesc autoritățile

Moldovenii vor putea depune cereri pentru compensații la energie începând cu 1 octombrie. Înregistrarea se va face după aceeași procedură, însă vor fi aplicate filtre mai stricte pentru stabilirea beneficiarilor. Printre criteriile analizate se numără, în premieră, numărul și vechimea automobilelor deținute de familie. Totodată, vor fi verificate mai atent cazurile în care sunt declarate venituri zero, deși gospodăria achită facturi mari.Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, spune că autoritățile încă lucrează la formula pentru noul sezon rece. Scopul este ca sprijinul să ajungă în primul rând la gospodăriile pentru care plata facturilor reprezintă cea mai mare povară.Una dintre schimbările luate în calcul este introducerea automobilelor printre criteriile de evaluare.„Sunt discuții ca să vedem să nu descalificăm familia doar pentru că are mașină. Probabil, se va lua în calcul dacă ai două autovehicule sau care sunt, nu știu, mai noi de cinci ani sau de șapte ani și, atunci, nu neapărat dacă are mașină imediat îi descalifici, dar să introducem și aici criteriile”, a explicat Natalia Plugaru în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.Ca și până acum, informațiile introduse în cerere vor fi comparate cu datele deținute de mai multe instituții ale statului. Vor fi verificate proprietățile, conturile bancare, prestațiile sociale și informațiile privind traversarea frontierei.„Apartament, mașină, se verifică ce conturi are în bancă, se verifică de la Casa Națională de Asigurări Sociale ce prestații sociale are, deci pe lângă salariu, adică ce prestații, ajutoare, indemnizații, alocații, toate aceste lucruri. La Cadastru verificăm, mai verificăm și cu Poliția de Frontieră”, a subliniat ministra.O atenție aparte va fi acordată situațiilor în care o persoană declară că nu are venituri, însă achită constant facturi mari la energie sau gaze:„De exemplu, verificăm dacă persoana, de fapt, arată că își achită factura și are o factură la energie sau la gaz destul de mare, dar arată că are venitul zero. Bineînțeles, acest lucru iese în evidență și noi începem să verificăm veniturile.”Deși criteriile vor fi mai stricte, autoritățile spun că nu urmăresc o reducere semnificativă a numărului de gospodării care primesc ajutor. Natalia Plugaru a declarat că a ajuns la un compromis cu premierul Vasile Tofan pentru ca numărul beneficiarilor să rămână aproximativ la nivelul sezonului precedent.Menționăm că anul trecut, compensațiile au ajuns la aproape 80% dintre gospodăriile potențial eligibile. Potrivit premierului Vasile Tofan, din aproximativ 800.000 de gospodării, au fost ajutate 621.000.&nbsp;Pentru aceasta au fost alocați 2,34 miliarde de lei.

Cererile pentru compensații la energie pot fi depuse din 1 octombrie 2026: Ce filtre mai stricte pregătesc autoritățile

Compensații.jpg

facturi bani energocom compensatii comunale lei-15.webp

Procurorii cer șase ani de închisoare pentru fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău. Solicitarea a fost făcută astăzi, 14 septembrie, de procurorul Victor Muntean, în cadrul ședinței de judecată în care au început dezbaterile judiciare. Pedepse cu închisoarea au fost cerute și pentru ceilalți inculpați din dosar.La ședința de astăzi au fost prezenți cinci din cei opt inculpați. Niciunul nu își recunoaște vina.Potrivit acuzării, profitând de funcția sa, Iurie Leancă ar fi promovat și facilitat hotărârile de Guvern care au permis transmiterea Aeroportului Chișinău în concesiune către compania „Avia Invest”, pentru 49 de ani, în condiții pe care procurorii le consideră defavorabile statului. Leancă ar fi beneficiat, indirect, și de avantaje materiale din partea lui Ilan Șor, inclusiv de zboruri private achitate de acesta. Fostul premier respinge acuzațiile și susține că, în urma concesionării, atât statul cât și cetățenii ar fi avut de câștigat:„Este un proces inițiat în 2012, nu l-am inițiat eu în fruntea Guvernului, s-a invocat că am prejudiciat interesul cetățeanului, am sentimentul că cetățeanul a avut doar de beneficiat. Nu sunt avocatul celor care l-au luat în concesiune, dar cetățeanul a beneficiat, urmare a concesiunii, de o parcare nouă, terminal extins și de o pistă renovată.”Procurorii au cerut șase ani de închisoare și pentru Valeriu Lazăr, fost ministru al Economiei, acuzat că ar fi acționat contrar intereselor statului, dar în favoarea grupului condus de Ilan Șor.&nbsp;„Ați spus că totul a fost transparent, se cunoștea că Șor era în spatele acelei companii?- Noi nu cunoșteam, nu aveam cum să știm. Faptul că acuzarea a venit cu careva probe, sunt probe că pe parcursul petrecerii concursului în ograda lui Șor se petreceau anumite acțiuni, eu de unde trebuia să știu despre asta, Șor venea să se sfătuie cu mine.”Aceeași pedeapsă, de câte șase ani de închisoare, este cerută pentru fostul director al Agenției Proprietății Publice Tudor Copaci, fosta directoare adjunctă a instituției Angela Susanu, fostul director interimar al Aeroportului Petru Jardan și fostul director financiar Alexandru Ciutac.Pentru Maria Șendilă, fosta șefă adjunctă a Direcției administrarea proprietății publice din cadrul APP, și Alla Țubari, care a condus Serviciul analiză economică al Aeroportului, procurorii solicită câte cinci ani de închisoare.Pe lângă pedepsele cu închisoarea, procurorii cer ca toți inculpații să nu poată ocupa funcții publice timp de cinci ani și ca aceștia să fie luați sub strajă direct din sala de judecată, imediat după pronunțarea sentinței, și să rămână în detenție până la rămânerea definitivă a hotărârii. Totodată, procurorii cer recuperarea prejudiciului cauzat statului, peste 392 de milioane de lei, care urmează să fie achitat de inculpați.TV8.md amintește că în 2013, Aeroportul Internațional Chișinău a fost dat în concesiune pentru o perioadă de 49 de ani. Singurul aeroport internațional din Republica Moldova a ajuns, astfel, în mâinile unei companii fondate, într-un timp record, de două firme rusești care ar fi servit doar drept „pistă de decolare” pentru interesele unor oameni de afaceri locali, ascunși în spatele unor companii offshore din Marea Britanie și Țările de Jos. În doar doi ani, SRL „Avia Invest” și-a schimbat de trei ori proprietarii.Dosarul în care sunt vizați cei opt inculpați a fost<a href="https://tv8.md/2023/05/02/dosarul-concesionarii-aeroportului-trimis-pe-masa-magistratilor-iurie-leanca-si-valeriu-lazar-printre-cei-opt-invinuiti/228577" target="_blank"> trimis în instanță în 2023</a>. Potrivit procurorilor, contractul dintre Agenția Proprietății Publice și compania „Avia Invest”, controlată de fugarul Ilan Șor a fost încheiat în condiții netransparente. În baza acordului, „Avia Invest” urma să achite statului un procent din venituri și să investească peste 240 de milioane de euro în dezvoltarea aeroportului.&nbsp;În 2020, Agenția Proprietății Publice a anunțat rezilierea contractului, invocând neîndeplinirea obligațiilor financiare de către „Avia Invest”. Trei ani mai târziu, în martie 2023, Aeroportul Internațional Chișinău a <a href="https://tv8.md/2023/03/28/app-confirma-aeroportul-chisinau-a-revenit-in-proprietatea-statului/225714" target="_blank">revenit în proprietatea statului,</a> în urma unei decizii a Curții de Apel.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/14/17b8563d-33d7-42fe-96c5-ecd9bf9d4ff2_CONCESIONAREAEROPORT.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Dosarul concesionării Aeroportului Chișinău: Procurorii cer închisoare pentru Leancă, Lazăr, Jardan și ceilalți inculpați



Procurorii cer șase ani de închisoare pentru fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău. Solicitarea a fost făcută astăzi, 14 septembrie, de procurorul Victor Muntean, în cadrul ședinței de judecată în care au început dezbaterile judiciare. Pedepse cu închisoarea au fost cerute și pentru ceilalți inculpați din dosar.În dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău mai sunt șapte inculpați, pentru care acuzarea de stat a solicitat următoarele pedepse:<ul><li>Valeriu Lazăr, ex-ministru al Economiei – 6 ani de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 5 ani;</li><li>Tudor Copaci, fost director general al Agenției Proprietății Publice (APP) – 6 ani de închisoare și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 5 ani;</li><li>Angela Susanu, fosta directoare adjunctă a APP – 6 ani de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar pentru femei, și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 5 ani;</li><li>Maria Șendilă, fosta șefă adjunctă a Direcției administrarea proprietății publice a APP – 5 ani de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar pentru femei, și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 5 ani;</li><li>Petru Jardan, ex-director general interimar al Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” – 6 ani de închisoare și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 5 ani;</li><li>Alexandru Ciutac, fost director financiar al întreprinderii – 6 ani de închisoare și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 5 ani;</li><li>Alla Țubari, șefa Serviciului analiză economică al Aeroportului Internațional Chișinău – 5 ani de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar pentru femei, și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 5 ani.</li></ul>De asemenea, procurorii cer încasarea de la inculpați a peste 392 de milioane de lei și luarea acestora sub strajă direct din sala de judecată.La ședința de astăzi au fost prezenți cinci din cei opt inculpați.

Dosarul concesionării Aeroportului Chișinău: Procurorii cer închisoare pentru Leancă, Lazăr, Jardan și ceilalți inculpați



aeroport.webp

aeroport.jpg

Pe o trecere de pietoni, într-o fracțiune de secundă, viețile a doi copii s-au schimbat pentru totdeauna. Delia a supraviețuit și poartă, zi de zi, urmele acelei seri, iar Daniel nu s-a mai întors acasă. În această ediție a emisiunii AMPRENTE încercăm să aflăm ce s-a întâmplat, cum este gestionat acest caz de autorități și ce schimbări sunt necesare – în infrastructură, în aplicarea legii și în responsabilitatea instituțiilor – pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://m.youtube.com/watch?v=Unt8RcsUs4M"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/Unt8RcsUs4M" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>&nbsp;Alexandra Secrieru, mama lui Daniel: „Într-o secundă s-a spulberat tot”&nbsp;„De pe 2 februarie la mine s-a dus viața într-un coșmar , sunt unele nopți, chiar dacă beu pastile nu mă ajută și beau puternice, dar gândul meu e la dânsul, incerc să fac ceva. Știu că el nu dorea să mă vadă așa , el nu-mi dădea voie să sufăr, dar nu pot, când știu că era un băiat în floare vieții, avea toată viața înainte, dar într-o secundă s-a spulberat tot”, ne spune printre lacrimi Alexandra Secrieru, mama lui Daniel.Alexandra și-a crescut singură copiii de când erau foarte mici, hotărâtă să facă totul pentru a-i crește oameni buni. Și Delia a crescut doar cu mama ei, Valeria. De ceva timp însă, aceasta a plecat la muncă în Italia, iar fata a rămas acasă cu bunica.&nbsp;„Până la accident era un copil foarte activ. După s-a schimbat totalmente. Realația dintre mamă și fiică era una foarte frumoasă. Eram ca două prietene. Deschisă mereu și apela cu încredere la mine când&nbsp; avea o problemă”, susține Valeria Dubceac, mama Deliei.Ziua care nu se va uita niciodatăÎn dimineața aceea de februarie, nimic nu prevestea norul negru care avea să se abată peste două familii. Pentru Daniel și Delia părea să fie doar o altă zi obișnuită din viața lor de adolescenți. S-au trezit dis-de-dimineață, și-au făcut planurile și au plecat spre școală. După ore, așa cum stabiliseră, tinerii și-au dat întâlnire. Rămăsese ca mai spre seară să se vadă cu mama lui Daniel, Alexandra, care era plecată cu treburi la Chișinău și urma să revină acasă. Nimic nu ieșea din tiparul unei zile normale de familie. Până în clipa în care timpul a început să curgă altfel.&nbsp;„De la locul accidentului m-am dus imediat la spital. Acolo mi-au spus că e la reanimare și medicii luptă pentru viața lui. Nu credeam că se poate întâmpla ceva tragic, pentru că copilul meu era tare”, își amintește Alexandra Secrieru.&nbsp;„Chiar în seara aceea nu știam dacă este în viață. Nimeni nu răspundea la telefon”, adaugă Valeria, mama Deliei.Pentru Delia, fiecare zi de după tragicul accident este o dovadă de curaj extrem. Tânăra a fost supusă multor operații dificile, complexe și extrem de dureroase. Cu toate acestea, dincolo de suferința fizică, dorința ei arzătoare de a merge din nou și de a se ridica pe propriile picioare este motorul care îi dă puterea să privească înainte și să nu renunțe la luptă.&nbsp;În paralel, pentru Alexandra Secrieru, mama lui Daniel, a început o altă bătălie la fel de cruntă: o luptă dureroasă cu neputința și o căutare permanentă a dreptății.&nbsp;„La faza de procedură penală au mers pe recunoaștere. Deja vom vedea dacă vor merge pe procedura simplificată. Conform legii, riscă&nbsp; închisoare de la 3 la 7 ani”, susține procurorul Cezar Țaca.Familiile victimelor cer ca tânărul să fie pedepsit conform legii, dar au solicitat și anumite pagube morale.„Am înaintat o acțiune civilă și solicităm un prejudiciu moral de 1 milion de lei. Mama copilei nu poate merge la muncă pentru că trebuie să stea cu fata, să o ajute la recuperare, tratament”, menționează avocata familiei Dubceac, Valeria Dodon.Putea fi evitată tragedia?O tragedie ridică întotdeauna o întrebare esențială: putea fi evitată? Încercăm să aflăm ce trebuie schimbat pentru ca astfel de accidente să nu se mai repete. Împreună cu un specialist în siguranță rutieră, analizăm dacă locul unde s-a produs accidentul oferea condițiile necesare de protecție și ce soluții pot face trecerile de pietoni mai sigure pentru copii și pentru toți participanții la trafic.Experții în siguranță rutieră atrag atenția asupra unei probleme de clasificare. Această arteră din Strășeni, tehnic este o șosea națională (R1) concepută pentru viteză, însă practic servește drept stradă locală, unde pietonii sunt lăsați complet vulnerabili în fața traficului greu și rapid.În prezent, trecerea este semnalizată prin marcajul de pe asfalt, indicatorul rutier clasic și un semafor cu lumină galbenă intermitentă de atenționare, măsuri insuficiente pentru siguranța pietonilor.Pentru a securiza zona, se recomandă fie îngustarea celor patru benzi pentru a descuraja accelerarea, fie alte soluții de calmare a traficului care să forțeze conducătorii auto să reducă viteza în preajma trecerii de pietoni.&nbsp;„Dacă intru cu profilul acesta în localitate, normativul ar trebui să mă &nbsp;impună să îngustez profilul. Respectiv, să las doar o bandă de circulație pe sens ceea ce cu regret nu s-a făcut”, explică specialistul în siguranța rutieră, Ilie Bricicaru.După o tragedie, întrebările nu se opresc la locul accidentului. Ele ajung și la instituțiile care au responsabilitatea de a crea un sistem rutier mai sigur. Cerem răspunsuri de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: ce măsuri sunt luate pentru protejarea pietonilor, cum sunt evaluate trecerile de pietoni și ce schimbări sunt necesare pentru ca astfel de tragedii să fie prevenite.„După fiecare accident ANTA face un raport unde este menționată cauza accidentului . Apoi se vine cu recomandări. Toate procesele sunt analizate și se vine cu soluții de îmbunătățire pentru fiecare drum în parte. La momentnt, ANTA a licitat 10 puncte de genul dat, inclusiv la Strășeni”, menționează Nicolai Mîndra,&nbsp;secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR).În primele cinci luni ale anului curent, Poliția a înregistrat&nbsp;710 accidente rutiere pe teritoriul țării, soldate cu 57 de decese și 848 de persoane traumatizate, fiind cel mai scăzut număr de persoane decedate și traumatizate în accidente rutiere din ultimii 13 ani.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/Unt8RcsUs4M"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/Unt8RcsUs4M" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ AMPRENTE: Copii spulberați pe zebră la Strășeni. Cum prevenim alte tragedii în Moldova

Doi copii, spulberați pe trecerea de pietoni. O viață pierdută, cealaltă marcată pentru totdeauna. Dar dincolo de această tragedie rămâne o întrebare esențială: ce trebuie schimbat pentru ca astfel de accidente să nu se mai repete? Am analizat problemele, am căutat soluții și am cerut răspunsuri de la cei responsabili. Ce poate fi făcut pentru ca drumurile să fie mai sigure și cine trebuie să acționeze — aflați la <a href="https://www.facebook.com/profile.php?id=61594203571855" target="_blank">AMPRENTE</a>, sâmbătă, 12 septembrie, ora 20:00.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/08/85c441c8-feb5-4085-a305-c5671a64ba33_PROMOAMPRENTE.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ AMPRENTE la TV8: Copii spulberați pe zebră. Cum prevenim alte tragedii - 12 septembrie, ora 20:00

amprente

AMPRENTE COVER EP1.webp

Republica Moldova și Ucraina nu au ajuns la un consens privind volumul de apă care urmează să fie deversat din lacul de acumulare Novodnistrovsk. Discuțiile au avut loc în cadrul unei ședințe a Comisiei Nistrene și urmează să fie reluate în zilele următoare.&nbsp;Potrivit unui comunicat al IP „Apele Moldovei”, Ucraina a propus inițial ca spre Republica Moldova să fie deversat doar volumul de apă care intră efectiv în lacul Novodnistrovsk, adică în medie aproximativ 22 de metri cubi pe secundă.Ulterior, partea ucraineană a acceptat o majorare a debitului, însă nivelul propus a fost considerat insuficient de Chișinău.&nbsp;Autoritățile moldovenești susțin că varianta avansată ar fi dus la o reducere prea bruscă a cantității de apă în aval, în condițiile în care, în prezent, debitul este menținut la aproximativ 60 de metri cubi pe secundă.&nbsp;În lipsa unui acord, partea moldovenească a propus amânarea ședinței și reluarea negocierilor în următoarele zile.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/14/626ac216-8446-449f-85df-b12b54547588_SITUATIENISTRU.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Moldova și Ucraina, fără acord privind debitul Nistrului: Kievul ar fi propus un volum prea mic

Republica Moldova și Ucraina nu au ajuns la un consens privind volumul de apă care urmează să fie deversat din lacul de acumulare Novodnistrovsk. Discuțiile au avut loc în cadrul unei ședințe a Comisiei Nistrene și urmează să fie reluate în zilele următoare.Potrivit unui comunicat al IP „Apele Moldovei”, Ucraina a propus inițial ca spre Republica Moldova să fie deversat doar volumul de apă care intră efectiv în lacul Novodnistrovsk, adică în medie aproximativ 22 de metri cubi pe secundă.Ulterior, partea ucraineană a acceptat o majorare a debitului, însă nivelul propus a fost considerat insuficient de Chișinău.&nbsp;Autoritățile moldovenești susțin că varianta avansată ar fi dus la o reducere prea bruscă a cantității de apă în aval, în condițiile în care, în prezent, debitul este menținut la aproximativ 60 de metri cubi pe secundă.&nbsp;În lipsa unui acord, partea moldovenească a propus amânarea ședinței și reluarea negocierilor în următoarele zile.

social

13 iunie 2017, ora 08:14

13 iunie 2017, ora 08:13

/VIDEO/ Accident violent la Anenii Noi: Trei persoane, inclusiv doi polițiști, au fost grav rănite. Momentul impactului

18 septembrie 2026, ora 09:25

Dosarele „păstrate” de Negru și Bleșceaga după promovarea la CSJ: Cine e judecătorul fără nicio restanță

17 septembrie 2026, ora 14:50

/VIDEO/ Noi detalii privind explozia de lângă Colonița: Bubuitura s-a auzit și la Chișinău. Echipele de drone, mobilizate

18 septembrie 2026, ora 06:02

/PROMO/ Tragedia de la Măgdăcești: Cine trebuia să intervină - aflăm sâmbătă, ora 20:00, la AMPRENTE

17 septembrie 2026, ora 13:55

/VIDEO/ Carburanții ar putea ajunge la 40 de lei? Guvernul pregătește măsuri pentru a limita scumpirile

17 septembrie 2026, ora 15:40

TV8.md rămâne cel mai citit site de știri din Moldova: Recordul atins în vara anului 2026

06 septembrie 2026, ora 03:05

/VIDEO/ Bubuitură puternică lângă Colonița: Poliția caută sursa zgomotului

18 septembrie 2026, ora 04:32

/VIDEO/ Director financiar cu dosar penal la Hidrocentrala Costești: Are salariu mai mare decât șeful întreprinderii

18 septembrie 2026, ora 05:15

/VIDEO/ Ambulanțe, blocate de șoferi în trafic: Câți șoferi au fost trași pe dreapta în operațiunea „Girofar”

17 septembrie 2026, ora 19:43

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.