/VIDEO/ A luat foc din mers! Un microbuz a ars ca o torță lângă Leușeni

photo_2021-08-31_08-22-57

Concertele mari au fost anulate! Programul manifestărilor cultural-artistice dedicate Zilei Limbii Române

moldova-sarbatoreste-astazi-limba-noastra-172100-1630384811

Sărbătorim Ziua Limbii Române! Evenimentul este marcat de 32 de ani în Republica Moldova

240996187_142976304683060_9119526756053661477_n

Important! Ambasada României la Chișinău își modifică programul consular. Când și ce servicii vor fi disponibile

Foto simbol: Agora.md

/FOTO/ Încă un parc din Capitală este reabilitat

Foto: Facebook/Iv Ceban

S-a ales cu arsuri ale cavității bucale. Un copil de cinci ani din Rîbnița a fost internat în spital, după ce a băut oțet

uksus

Crește cererea de flori vii. Vânzătorii, luați la ochi de FISC pe 31 august și 1 septembrie

design-fara-titlu-7png-6124956a97811

Miturile și neîncrederea în vaccinuri reduc rata de imunizare în rândul cadrelor didactice

sf-covidprofesori-01

S-au așezat la masa de discuții. Ministerul Educației, întrevedere cu sindicatele în legătură cu decizia controversată a CNESP

viber_image_2021-08-30_13-05-56-545

Ucraina menține interdicția intrării pe teritoriul său, din 1 septembrie, a mașinilor cu numere transnistrene

Foto: Autoblog.md

/FOTO/ Un bărbat de 61 de ani a fost tamponat de o mașină la Soroca. Victima se afla în stare de ebrietate

Foto: IP Soroca

Statistici alarmante! 65 de șoferi, prinși beți la volan, în acest weekend

241005018_3733941233372828_8848891327915868456_n

TOP ȘTIRI

Drone de atac și rachete prăbușite au fost găsite în repetate rânduri în Republica Moldova după începutul războiului la scară largă, declanșat de Rusia în Ucraina.Harta de mai jos reunește toate cazurile confirmate public până acum și arată unde au fost găsite, pe teritoriul Republicii Moldova, fragmente de drone, dar și resturi de rachete, inclusiv în stânga Nistrului.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/ec455cc1-bffd-4807-90a1-315f62f79052_Drone2.webp"></figure>

/INFOGRAFIC/

/INFOGRAFIC/ Harta tuturor dronelor și rachetelor găsite în Moldova după atacurile Rusiei în Ucraina

social

Sci-Tech&Media

externe

Redacția TV8

Drone de atac și rachete prăbușite au fost găsite în repetate rânduri în Republica Moldova după începutul războiului la scară largă, declanșat de Rusia în Ucraina.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/03/12/ade80b4b-b019-43ab-8e60-0469a1027a0d_promodrumrazboi.mp4" controls=""></video></div></div>Harta de mai jos reunește toate cazurile confirmate public până acum și arată unde au ajuns resturile de drone Shahed sau Gerbera, plus rachete, pe teritoriul țării, inclusiv în stânga Nistrului.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/03/18/c2604c65-56e0-4a93-ae73-077f89c50385_Drone.webp"></figure>

shahed drona ucraina.webp

politic

investigații

economic

Acum două săptămâni <a href="https://tv8.md/2026/09/13/video-milionul-ascuns-al-directorilor-la-stat-sporurile-si-primele-ce-le-tripleaza-salariile/308918" target="_blank">Cutia Neagră PLUS a dezvăluit într-o investigație</a> cum se triplează salariile unor directori de întreprinderi de stat din contul unor prime și bonusuri de performanță, astfel încât, la final de an, sumele încasate de aceștia depășesc un milion de lei. Astăzi vă spunem cum a fost remunerat managementul Poștei Moldovei, întreprinderea care în ultimii ani a fost constant scutită de defalcări la bugetul de stat din profitul obținut pentru a investi în dezvoltare.&nbsp;Pe de altă parte, Poșta Moldovei a cheltuit bani în dreapta și în stânga pentru motivarea angajaților, dar mai ales a directorului și vicedirectorului companiei. Bonusurile pentru performanță au crescut chiar și atunci când compania a avut rezultate financiare modeste.&nbsp;Pe lângă sporuri salariale și prime cu ocazia sărbătorilor naționale, religioase și profesionale, vicedirectorul companiei a primit și ajutoare materiale în valoare de 50 la sută din salariu.&nbsp;&nbsp;Poșta Moldovei este condusă din iulie 2023 de Violeta Cojocaru, care a asigurat interimatul funcției de administrator până în septembrie 2025, când a fost numită director în urma unui concurs organizat de Agenția Proprietății Publice (APP).&nbsp;Violeta Cojocaru <a href="https://static-api.posta.md/api/v1/storage/09/01/2026/CV_Violeta_Cojocaru.pdf" target="_blank">a lucrat în ultimii ani </a>cot la cot cu ex-directorul APP, Roman Cojuhari. Între anii 2019-2021, cât Roman Cojuhari a fost vicedirector al Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, Violeta Cojocaru a ocupat funcția de șefă a Direcției Juridice în aceeași structură a Guvernului. În septembrie 2021, Roman Cojuhari a fost numit director interimar la Poșta Moldovei, iar în următoarea lună a angajat-o pe Violeta Cojocaru în calitate de vicedirector al întreprinderii de stat.&nbsp;În iulie 2023, când Roman Cojuhari a trecut la șefia Agenției Proprietății Publice, adjuncta sa de la Poșta Moldovei a rămas să conducă întreprinderea. A deținut interimatul funcției de director timp de doi ani, în pofida normelor legale care stipulează că un interimat nu poate dura mai mult de un an. În septembrie 2025, APP condus de Roman Cojuhari a desemnat-o pe Violeta Cojocaru câștigătoare a concursului pentru funcția de director al Î.S. Poșta Moldovei.Salariu de 38 mii lei și spor lunar pentru complexitatea muncii&nbsp;În iulie 2023, când a preluat conducerea Poștei Moldovei, Violeta Cojocaru avea un salariu de funcție de peste 33.000 de lei. Din aprilie 2025, salariul i-a fost majorat până la 38.400 de lei. Potrivit unor acte consultate de Cutia Neagră, APP a stabilit în contractul ei de muncă, semnat în august 2025, și achitarea unui spor lunar pentru intensitatea muncii de 50% din salariu.&nbsp;&nbsp;Pe de altă parte, într-un răspuns expediat la solicitarea Cutiei Negre, Poșta Moldovei ne-a informat că în 2025 Violeta Cojocaru a încasat în total doar 73.000 de lei ca spor pentru complexitatea muncii, asta fiind aproximativ 16% din suma pe care a încasat-o din salarii. În plus, sporul pentru complexitate nu a fost unul fix, așa cum este în cazul altor directori de întreprinderi de stat, ci a variat în fiecare lună de la 3.000 de lei până la aproape 9.000 de lei.66.000 de lei - primă de Ziua Mondială a PoșteiDe când administrează Poșta Moldovei, Violeta Cojocaru a primit în fiecare an prime de Ziua Mondială a Poștei, sărbătorită pe 9 octombrie. Cea mai mare primă i-a fost acordată în 2023 – 66.440 de lei, adică două salarii de funcție pe care le avea atunci. În următorii ani, Cojocaru a primit câte un salariu de funcție de ziua profesională.De asemenea, Violeta Cojocaru a încasat prime în mărimea unui salariu cu ocazia sărbătorilor de iarnă, sărbătorilor pascale și de Ziua Independenței Republicii Moldova.&nbsp;<figure class="image image_resized" style="width:84.6%;"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/29/d4359810-9c14-4437-8719-325890bd2dea_violetacojocaru.webp"><figcaption>Violeta Cojocaru, director Poșta Moldovei // sursa:facebook.com</figcaption></figure>Chiar dacă în contractul de muncă semnat cu APP sunt prevăzute și prime trimestriale pentru directorul Poștei Moldovei pentru performanțe manageriale, Violeta Cojocaru nu a beneficiat de ele. A încasat însă recompense din profitul companiei.&nbsp;În 2023, Poșta Moldovei a înregistrat un profit de 23,9 milioane de lei. Consiliul de Administrație al întreprinderii a decis să acorde directorului recompense în sumă de 88.600 lei. Violeta Cojocaru, care a preluat funcția în iulie 2023, a încasat peste 49.000 de lei din suma decisă de consiliu, iar o compensație de peste 39.000 lei i-a revenit lui Roman Cojuhari, care a administrat Poșta Moldovei până a fi numit șef la APP.În 2024, Poșta Moldovei a înregistrat un profit net de 52,8 milioane de lei și urma să achite dividende către stat în sumă de 2,9 milioane de lei. Pe 24 iunie 2025, Guvernul a decis să scutească întreprinderea de la plata defalcărilor în buget, motivând că banii vor fi utilizați pentru modernizarea întreprinderii. Chiar în următoarea lună, Consiliul de Administrație al întreprinderii a decis să-i achite Violetei Cojocaru o recompensă din profitul companiei în mărime de 5 salarii - peste 166.000 de lei.Bugetul pentru premii, crescut ca pe drojdiiÎn perioada 2022-2024,&nbsp;Guvernul a scutit Poșta Moldovei de plata dividendelor, pentru ca întreprinderea să-și acopere pierderile suportate câțiva ani mai devreme și să investească în modernizarea și dezvoltarea companiei. În același timp, managementul instituției a decis să mărească în fiecare an bugetul pentru premiile acordate angajaților.O hotărâre a Guvernului din 2002 stabilește că premierea angajaților se face în conformitate cu un Regulament al întreprinderii de stat, elaborat de comun acord cu comitetele sindicale și aprobat de conducătorul întreprinderii. Cuantumul anual al premiilor plătite angajaților din fondul de salarizare nu poate depăși un fond mediu lunar de salarizare.&nbsp;Un control al Inspecției Financiare, realizat anul trecut, a stabilit că la Poșta Moldovei în fiecare an a crescut ca pe drojdii cuantumul premiilor acordate. În 2022, s-au acordat premii în sumă de 2,8 milioane de lei angajaților, asta fiind circa 12% din fondul lunar de salarizare de 22,6 milioane de lei. Iar în 2024, cuantumul premiilor a ajuns la 11,8 milioane de lei, aproape jumătate din fondul lunar de salarizare.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/29/a1821d6c-8fc4-492d-a3b6-e64a01458233_fondsalariivspremii.webp"></figure>În răspunsul oferit la solicitarea Cutiei Negre, Poșta Moldovei a precizat că are un „Regulament privind premierea, acordarea ajutoarelor materiale și sporurilor salariaților” votat de Consiliul de Administrație al întreprinderii în noiembrie 2025 și acesta prevede mai multe beneficii pentru angajați.&nbsp;Cu ocazia zilelor de naștere, cu date jubiliare (30 de ani, 40 de ani, 50 de ani, etc) salariații pot primi premii unice de până la 50% din salariu. Tot atât pot încasa angajații când împlinesc 10 ani, 15 ani, 20 de ani, etc de activitate în cadrul întreprinderii.&nbsp;La atingerea vârstei de pensionare, dacă au lucrat mai mult de 10 ani la Poșta Moldovei, angajații pot primi până la 2000 de lei. Tot atât primesc salariații când se căsătoresc sau în familii se naște un copil. La 1 septembrie, angajații care au copii ce merg în clasa I primesc câte 500 de lei.În caz de deces al unui angajat, se oferă pentru familia acestuia un ajutor de 6000 de lei, iar în cazul decesului unor rude apropiate, angajații primesc câte 3000 de lei. Se pot oferi și ajutoare materiale în caz de situații excepționale: calamități naturale, accidente, maladii grave ale angajaților sau intervenții chirurgicale costisitoare.De asemenea, se oferă sporuri lunare la salarii pentru angajați din diferite departamente. Mărimea sporurilor variază în funcție de munca pe care o îndeplinesc.Angajații Poștei Moldovei, chiar și cei din administrație, primesc și tichete pentru masă. Violeta Cojocaru a încasat anul trecut peste 7.000 de lei pentru prânz. Tot atât a primit și vicedirectorul întreprinderii.&nbsp;Ajutoare materiale pentru vicedirectorPoșta Moldovei are și un vicedirector remunerat lunar cu zeci de mii de lei. Din septembrie 2023, funcția este ocupată de Ion Garștea. <a href="https://static-api.posta.md/api/v1/storage/09/01/2026/Ion_Garstea_CV_.pdf" target="_blank">Acesta a lucrat, începând cu 2008, doar la Banca de Economii</a>, în diferite funcții în Direcția administrare gaj a băncii. În noiembrie 2022, Garștea a fost angajat la Poșta Moldovei în calitate de șef al Departamentului suport, iar peste un an a fost avansat la funcția de vicedirector al întreprinderii de stat.&nbsp;&nbsp;<figure class="image image-style-align-right image_resized" style="width:53.11%;"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/29/00a44b25-a895-4d6c-acdb-4380516ae587_garstea.webp"><figcaption>Ion Garștea, vicedirector Poșta Moldovei // facebook.com</figcaption></figure>Potrivit actelor consultate de Cutia Neagră, când a fost numit vicedirector la Poșta Moldovei, Garștea avea un salariu de funcție de 29.000 de lei, iar din iulie 2025 salariul a fost majorat până la 34.500 de lei. Periodic, primește și sporuri pentru complexitatea muncii. Din ianuarie 2024 până în august curent, Ion Garștea a încasat de 9 ori astfel de sporuri, în sumă de peste 62.000 de lei.În aceeași perioadă, Ion Garștea a mai primit 4 prime de sărbători care au variat între 3.000 și 10.000 de lei și 3 ajutoare materiale. Acestea au fost de fiecare dată în mărimea a 50% din salariu. Un ajutor material a fost de 14.500 de lei și două a câte 17.250 de lei.&nbsp;Spre deosebire de Violeta Cojocaru, care nu a încasat prime trimestriale pentru rezultate financiare bune la Poșta Moldovei, adjunctul său a primit astfel de recompense. În 2024, Ion Garștea a încasat 4 prime în sumă de 16.500 de lei, iar anul trecut – două prime în valoare de 5.550 de lei.&nbsp;În anul 2025, Poșta Moldovei a cheltuit peste 416 milioane de lei pentru remunerarea angajaților și plata contribuțiilor sociale. Asta reprezintă peste 76% din totalul cheltuielilor pe care le-a suportat întreprinderea de stat.Profitul Poștei Moldovei în scădere drasticăChiar dacă a înregistrat venituri din activitate de aproape 600 de milioane de lei în 2025, la final de an Poșta Moldovei a rămas cu un profit de numai 5,6 milioane de lei. A scăzut de 10 ori în comparație cu profitul înregistrat de întreprindere în 2024, când a fost de 52,8 milioane de lei.Conducerea Poștei Moldovei motivează, <a href="https://static-api.posta.md/api/v1/storage/05/05/2026/Raportul_conducerii_pentru_anul_2025.pdf" target="_blank">în raportul pentru anul trecut,</a>&nbsp; că au scăzut cel mai mult veniturile întreprinderii din trimiterile poștale de pe platformele internaționale, din corespondența națională și internațională expediată și din distribuția edițiilor periodice prin abonament.&nbsp;Pe de altă parte, administrația argumentează că au crescut mult cheltuielile pentru remunerarea muncii. După ce Guvernul a majorat salariul minim pe țară de la 5.000 la 5.500 de lei,&nbsp; Poșta Moldovei a cheltuit cu aproape 42 de milioane de lei mai mult pentru salarii și plățile sociale aferente.De asemenea, cheltuielile întreprinderii pentru energia electrică s-au majorat cu peste 3 milioane de lei după ce anul trecut a crescut tariful.„Deși întreprinderea rămâne profitabilă s-au luat măsuri de reducere a costurilor operaționale și de diversificare a veniturilor prestate”, se spune în raportul administrației companiei.În mai curent, Agenția Proprietății Publice a propus Guvernului ca Poșta Moldovei să fie scutită de plata a 1,4 milioane de lei către bugetul de stat ca dividende din profitul înregistrat de întreprindere anul trecut. APP a motivat că banii vor fi utilizați pentru îmbunătățirea sistemului informatic, modernizarea infrastructurii logistice, renovarea sucursalelor și reînnoirea parcului auto al Poștei Moldovei.Pe 1 iulie, în contextul scandalului de la Moldatsa ce viza plata unor salarii nesimțite, ex-premierul Alexandru Munteanu a cerut ca APP să fie urgent reorganizată, iar întreprinderile de stat care urmau a fi scutite de defalcările la buget să achite toate dividendele. În rezultat, Poșta Moldovei a virat la bugetul de stat 1,4 milioane de lei din profitul pe care l-a înregistrat anul trecut.Directorul Poșta Moldovei, Violeta Cojocaru, a refuzat să ne ofere un interviu la subiectul salarizării angajaților și să clarifice anumite aspecte ce vizează primele de sărbători, bonusurile pentru performanță și ajutoarele materiale încasate de managementul întreprinderii.

/EXCLUSIV/

/EXCLUSIV/ Cutia Neagră PLUS: Milionul „ascuns” al directorilor la stat. Episodul Poșta Moldovei

Stela Mihailovici

Acum două săptămâni <a href="https://tv8.md/2026/09/13/video-milionul-ascuns-al-directorilor-la-stat-sporurile-si-primele-ce-le-tripleaza-salariile/308918" target="_blank">Cutia Neagră PLUS a dezvăluit într-o investigație cum se triplează salariile unor directori de întreprinderi de stat din contul unor prime și bonusuri de performanță</a>, astfel încât, la final de an, sumele încasate de aceștia depășesc un milion de lei. Astăzi vă spunem cum a fost remunerat managementul Poștei Moldovei, întreprinderea care în ultimii ani a fost constant scutită de defalcări la bugetul de stat din profitul obținut pentru a investi în dezvoltare. Pe de altă parte, Poșta Moldovei a cheltuit bani în dreapta și în stânga pentru motivarea angajaților, dar mai ales a directorului și vicedirectorului companiei. Bonusurile pentru performanță au crescut chiar și atunci când compania a avut rezultate financiare modeste.&nbsp;Pe lângă sporuri salariale și prime cu ocazia sărbătorilor naționale, religioase și profesionale, vicedirectorul companiei a primit și ajutoare materiale în valoare de 50 la sută din salariu.&nbsp;&nbsp;Poșta Moldovei este condusă din iulie 2023 de Violeta Cojocaru, care a asigurat interimatul funcției de administrator până în septembrie 2025, când a fost numită director în urma unui concurs organizat de Agenția Proprietății Publice (APP).&nbsp;Violeta Cojocaru <a href="https://static-api.posta.md/api/v1/storage/09/01/2026/CV_Violeta_Cojocaru.pdf" target="_blank">a lucrat în ultimii ani </a>cot la cot cu ex-directorul APP, Roman Cojuhari. Între anii 2019-2021, cât Roman Cojuhari a fost vicedirector al Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, Violeta Cojocaru a ocupat funcția de șefă a Direcției Juridice în aceeași structură a Guvernului. În septembrie 2021, Roman Cojuhari a fost numit director interimar la Poșta Moldovei, iar în următoarea lună a angajat-o pe Violeta Cojocaru în calitate de vicedirector al întreprinderii de stat.&nbsp;În iulie 2023, când Roman Cojuhari a trecut la șefia Agenției Proprietății Publice, adjuncta sa de la Poșta Moldovei a rămas să conducă întreprinderea. A deținut interimatul funcției de director timp de doi ani, în pofida normelor legale care stipulează că un interimat nu poate dura mai mult de un an. În septembrie 2025, APP condus de Roman Cojuhari a desemnat-o pe Violeta Cojocaru câștigătoare a concursului pentru funcția de director al Î.S. Poșta Moldovei.Salariu de 38 mii lei și spor lunar pentru complexitatea muncii&nbsp;În iulie 2023, când a preluat conducerea Poștei Moldovei, Violeta Cojocaru avea un salariu de funcție de peste 33 de mii de lei. Din aprilie 2025, salariul i-a fost majorat până la 38 400 lei. Potrivit unor acte consultate de Cutia Neagră, APP a stabilit în contractul ei de muncă, semnat în august 2025, și achitarea unui spor lunar pentru intensitatea muncii de 50% din salariu.&nbsp;&nbsp;Pe de altă parte, într-un răspuns expediat la solicitarea Cutiei Negre, Poșta Moldovei ne-a informat că în 2025 Violeta Cojocaru a încasat în total doar 73 de mii de lei ca spor pentru complexitatea muncii, asta fiind aproximativ 16% din suma pe care a încasat-o din salarii. În plus, sporul pentru complexitate nu a fost unul fix, așa cum este în cazul altor directori de întreprinderi de stat, ci a variat în fiecare lună de la 3 mii de lei până la aproape 9 mii de lei.66 mii lei - primă de Ziua Mondială a PoșteiDe când administrează Poșta Moldovei, Violeta Cojocaru a primit în fiecare an prime de Ziua Mondială a Poștei, sărbătorită pe 9 octombrie. Cea mai mare primă i-a fost acordată în 2023 – 66 440 lei, adică două salarii de funcție pe care le avea atunci. În următorii ani, Cojocaru a primit câte un salariu de funcție de ziua profesională.De asemenea, Violeta Cojocaru a încasat prime în mărimea unui salariu cu ocazia sărbătorilor de iarnă, sărbătorilor pascale și de Ziua Independenței R. Moldova.&nbsp;<figure class="image image_resized" style="width:84.6%;"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/29/d4359810-9c14-4437-8719-325890bd2dea_violetacojocaru.webp"><figcaption>Violeta Cojocaru, director Poșta Moldovei // sursa:facebook.com</figcaption></figure>Chiar dacă în contractul de muncă semnat cu APP sunt prevăzute și prime trimestriale pentru directorul Poștei Moldovei pentru performanțe manageriale, Violeta Cojocaru nu a beneficiat de ele. A încasat însă recompense din profitul companiei.&nbsp;În 2023, Poșta Moldovei a înregistrat un profit de 23,9 milioane lei. Consiliul de Administrație al întreprinderii a decis să acorde directorului recompense în sumă de 88 600 lei. Violeta Cojocaru, care a preluat funcția în iulie 2023, a încasat peste 49 de mii de lei din suma decisă de consiliu, iar o compensație de peste 39 mii lei i-a revenit lui Roman Cojuhari, care a administrat Poșta Moldovei până a fi numit șef la APP.În 2024, Poșta Moldovei a înregistrat un profit net de 52,8 milioane lei și urma să achite dividende către stat în sumă de 2,9 milioane lei. Pe 24 iunie 2025, Guvernul a decis să scutească întreprinderea de la plata defalcărilor în buget, motivând că banii vor fi utilizați pentru modernizarea întreprinderii. Chiar în următoarea lună, Consiliul de Administrație al întreprinderii a decis să-i achite Violetei Cojocaru o recompensă din profitul companiei în mărime de 5 salarii - peste 166 de mii de lei.Bugetul pentru premii, crescut ca pe drojdiiÎn perioada 2022-2024,&nbsp; Guvernul a scutit Poșta Moldovei de plata dividendelor, pentru ca întreprinderea să-și acopere pierderile suportate câțiva ani mai devreme și să investească în modernizarea și dezvoltarea companiei. În același timp, managementul instituției a decis să mărească în fiecare an bugetul pentru premiile acordate angajaților.O hotărâre a Guvernului din 2002 stabilește că premierea angajaților se face în conformitate cu un Regulament al întreprinderii de stat, elaborat de comun acord cu comitetele sindicale și aprobat de conducătorul întreprinderii. Cuantumul anual al premiilor plătite angajaților din fondul de salarizare nu poate depăși un fond mediu lunar de salarizare.&nbsp;Un control al Inspecției Financiare, realizat anul trecut, a stabilit că la Poșta Moldovei în fiecare an a crescut ca pe drojdii cuantumul premiilor acordate. În 2022, s-au acordat premii în sumă de 2,8 milioane lei angajaților, asta fiind circa 12% din fondul lunar de salarizare de 22,6 milioane lei. Iar în 2024, cuantumul premiilor a ajuns la 11,8 milioane lei, aproape jumătate din fondul lunar de salarizare.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/29/a1821d6c-8fc4-492d-a3b6-e64a01458233_fondsalariivspremii.webp"></figure>În răspunsul oferit la solicitarea Cutiei Negre, Poșta Moldovei a precizat că are un „Regulament privind premierea, acordarea ajutoarelor materiale și sporurilor salariaților” votat de Consiliul de Administrație al întreprinderii în noiembrie 2025 și acesta prevede mai multe beneficii pentru angajați.&nbsp;Cu ocazia zilelor de naștere, cu date jubiliare (30 ani, 40 ani, 50 ani, etc) salariații pot primi premii unice de până la 50% din salariu. Tot atât pot încasa angajații când împlinesc 10 ani, 15 ani, 20 ani, etc de activitate în cadrul întreprinderii.&nbsp;La atingerea vârstei de pensionare, dacă au lucrat mai mult de 10 ani la Poșta Moldovei, angajații pot primi până la 2000 de lei. Tot atât primesc salariații când se căsătoresc sau în familii se naște un copil. La 1 septembrie, angajații care au copii ce merg în clasa I primesc câte 500 de lei.În caz de deces al unui angajat, se oferă pentru familia acestuia un ajutor de 6000 de lei, iar în cazul decesului unor rude apropiate, angajații primesc câte 3000 de lei. Se pot oferi și ajutoare materiale în caz de situații excepționale: calamități naturale, accidente, maladii grave ale angajaților sau intervenții chirurgicale costisitoare.De asemenea, se oferă sporuri lunare la salarii pentru angajați din diferite departamente. Mărimea sporurilor variază în funcție de munca pe care o îndeplinesc.Angajații Poștei Moldovei, chiar și cei din administrație, primesc și tichete pentru masă. Violeta Cojocaru a încasat anul trecut peste 7 mii de lei pentru prânz. Tot atât a primit și vicedirectorul întreprinderii.&nbsp;Ajutoare materiale pentru vicedirectorPoșta Moldovei are și un vicedirector remunerat lunar cu zeci de mii de lei. Din septembrie 2023, funcția este ocupată de Ion Garștea. <a href="https://static-api.posta.md/api/v1/storage/09/01/2026/Ion_Garstea_CV_.pdf" target="_blank">Acesta a lucrat, începând cu 2008, doar la Banca de Economii</a>, în diferite funcții în Direcția administrare gaj a băncii. În noiembrie 2022, Garștea a fost angajat la Poșta Moldovei în calitate de șef al Departamentului suport, iar peste un an a fost avansat la funcția de vicedirector al întreprinderii de stat.&nbsp;&nbsp;<figure class="image image-style-align-right image_resized" style="width:53.11%;"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/29/00a44b25-a895-4d6c-acdb-4380516ae587_garstea.webp"><figcaption>Ion Garștea, vicedirector Poșta Moldovei // facebook.com</figcaption></figure>Potrivit actelor consultate de Cutia Neagră, când a fost numit vicedirector la Poșta Moldovei, Garștea avea un salariu de funcție de 29 de mii de lei, iar din iulie 2025 salariul a fost majorat până la 34 500 lei. Periodic, primește și sporuri pentru complexitatea muncii. Din ianuarie 2024 până în august curent, Ion Garștea a încasat de 9 ori astfel de sporuri, în sumă de peste 62 de mii de lei.În aceeași perioadă, Ion Garștea a mai primit 4 prime de sărbători care au variat între 3 mii și 10 mii de lei și 3 ajutoare materiale. Acestea au fost de fiecare dată în mărimea a 50% din salariu. Un ajutor material a fost de 14 500 lei și două a câte 17 250 lei.&nbsp;Spre deosebire de Violeta Cojocaru, care nu a încasat prime trimestriale pentru rezultate financiare bune la Poșta Moldovei, adjunctul său a primit astfel de recompense. În 2024, Ion Garștea a încasat 4 prime în sumă de 16 500 lei, iar anul trecut – două prime în valoare de 5 550 lei.&nbsp;În anul 2025, Poșta Moldovei a cheltuit peste 416 milioane de lei pentru remunerarea angajaților și plata contribuțiilor sociale. Asta reprezintă peste 76% din totalul cheltuielilor pe care le-a suportat întreprinderea de stat.Profitul Poștei Moldovei în scădere drasticăChiar dacă a înregistrat venituri din activitate de aproape 600 de milioane de lei în 2025, la final de an Poșta Moldovei a rămas cu un profit de numai 5,6 milioane lei. A scăzut de 10 ori în comparație cu profitul înregistrat de întreprindere în 2024, când a fost de 52,8 milioane lei.Conducerea Poștei Moldovei motivează, <a href="https://static-api.posta.md/api/v1/storage/05/05/2026/Raportul_conducerii_pentru_anul_2025.pdf" target="_blank">în raportul pentru anul trecut,</a>&nbsp; că au scăzut cel mai mult veniturile întreprinderii din trimiterile poștale de pe platformele internaționale, din corespondența națională și internațională expediată și din distribuția edițiilor periodice prin abonament.&nbsp;Pe de altă parte, administrația argumentează că au crescut mult cheltuielile pentru remunerarea muncii. După ce Guvernul a majorat salariul minim pe țară de la 5000 la 5500 lei,&nbsp; Poșta Moldovei a cheltuit cu aproape 42 de milioane de lei mai mult pentru salarii și plățile sociale aferente.De asemenea, cheltuielile întreprinderii pentru energia electrică s-au majorat cu peste 3 milioane de lei după ce anul trecut a crescut tariful.„Deși întreprinderea rămâne profitabilă s-au luat măsuri de reducere a costurilor operaționale și de diversificare a veniturilor prestate”, se spune în raportul administrației companiei.În mai curent, Agenția Proprietății Publice a propus Guvernului ca Poșta Moldovei să fie scutită de plata a 1,4 milioane de lei către bugetul de stat ca dividende din profitul înregistrat de întreprindere anul trecut. APP a motivat că banii vor fi utilizați pentru îmbunătățirea sistemului informatic, modernizarea infrastructurii logistice, renovarea sucursalelor și reînnoirea parcului auto al Poștei Moldovei.Pe 1 iulie, în contextul scandalului de la Moldatsa ce viza plata unor salarii nesimțite, ex-premierul Alexandru Munteanu a cerut ca APP să fie urgent reorganizată, iar întreprinderile de stat care urmau a fi scutite de defalcările la buget să achite toate dividendele. În rezultat, Poșta Moldovei a virat la bugetul de stat 1,4 milioane de lei din profitul pe care l-a înregistrat anul trecut.Directorul Poșta Moldovei, Violeta Cojocaru, a refuzat să ne ofere un interviu la subiectul salarizării angajaților și să clarifice anumite aspecte ce vizează primele de sărbători, bonusurile pentru performanță și ajutoarele materiale încasate de managementul întreprinderii. &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; &nbsp; &nbsp;

Standard

/Cutia Neagră PLUS/ Milionul „ascuns” al directorilor la stat: Episodul Poșta Moldovei

carton Violeta Cojocaru.webp

carton Violeta Cojocaru

Carburanții se ieftinesc pentru a doua zi consecutivă, după ce au atins niveluri record în Republica Moldova pe parcursul lunii septembrie. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat noile tarife pentru ziua de joi, 1 octombrie 2026. Astfel, benzina se va ieftini cu 9 bani pe litru, iar motorina – cu 41 de bani.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/d1060440-17f8-4e85-b693-8de1448c3550_anre01.10.26.webp"></figure>Prin urmare, un litru de benzină va costa 34 de lei și 22 de bani, în timp ce motorina va fi comercializată la pompă cu 36 de lei și 28 de bani.&nbsp;

Prețurile la carburanți bat în retragere: Cât vor costa benzina și motorina pe 1 octombrie 2026

Constantin Tcaci

Carburanții se ieftinesc pentru a doua zi consecutivă, după ce au atins niveluri record în Republica Moldova pe parcursul lunii septembrie. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat noile tarife pentru ziua de joi, 1 octombrie 2026. Astfel, benzina se va ieftini cu 9 bani pe litru, iar motorina – cu 41 de bani.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/c380980d-3ef8-4a3a-b425-c2f0c2a35bb8_Screenshot2026-09-30114557.webp"></figure>Prin urmare, un litru de benzină va costa 34 de lei și 22 de bani, în timp ce motorina va fi comercializată la pompă cu 36 de lei și 28 de bani.&nbsp;

carburanți benzină motorină (4).webp

Maria-Emilia Hîncu

timp liber

Bună, prieteni! Iarna cea grea și scumpă, despre care vă spuneam Verde-n ochi săptămâna trecută, a început, oficial, la Parlament. Deputații au votat starea de urgență pentru 60 de zile în sectoarele energiei și apei. Premierul a explicat că riscul real nu e un singur lucru care merge prost, ci două sau trei care se suprapun. Haideți să vorbim <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">VERDE-N OCHI</a> despre scumpirile care depășesc mult buzunarele oamenilor, despre solidaritate de dragul PR-ului și despre darul de la poartă al unui oligarh rus.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/25/bb586701-53b2-4ad3-adc1-124e5b40ff29_VERDE-NOCHI-EP72forSMM.mp4" controls=""></video></div></div>Când lucrurile erau și așa rele, Energocom a venit cu vestea că vor fi și mai proaste. Gazul se va scumpi cu încă 40%, după o scumpire similară de nici o lună. Termoelectrica vrea o majorare a tarifelor pentru încălzire cu peste 80 la sută. Tariful la energie electrică urmează inevitabil să crească și el. O spun deschis șefii ANRE. Astfel, o factură de iarnă de 4.000 de lei în 2025, peste o lună ar putea să ne coste aproape 8.000 de lei. Această cifră sună ca o sentință pentru mult peste o jumătate din cetățenii R. Moldova. Pentru că nu poți cheltui 8.000 dintr-o pensie de 5.000 de lei, oricât de patriot și răbdător vrei să fii. Astăzi, fiecare moldovean vrea să audă cum exact are de gând statul să îl ajute să treacă peste cea mai scumpă iarnă din ultimii 20 de ani. Da, da, cea mai scumpă! Or, tarifele cosmice la gaz din 2022 au fost acoperite în mare măsură de asistența externă obținută de R. Moldova pentru compensații. De gestionarea crizei s-au ocupat atunci mai degrabă partenerii UE decât autoritățile de acasă.&nbsp;Astăzi, ministra Protecției Sociale&nbsp;ne spune sincer că europenii nu ne mai pot plăti facturile și ar trebui să ne descurcăm pe cont propriu. Primele acțiuni anunțate de Guvern nu arată deocamdată convingătoare. Chiar dacă premierul promite susținere prin compensații pentru un număr mai mare de cetățeni, soluția propusă nu are cum să permită colectarea banilor necesari pentru asta. Comasările de agenții și reducerile de personal, cel mai probabil vor genera economii de doar câteva zeci de milioane de lei, iar deficitul pentru compensații, pentru a le avea la nivelul anului 2025, este de aproape 2 miliarde de lei. Pe termen lung, optimizările sunt bune, iarna asta însă mă tem că nu ne vor aduce căldură mai ieftină în case. Să avem grijă unde tăiem și unde ar putea să crape. Restructurările de urgență și concedierile ar putea să blocheze exact serviciile de care cetățenii au nevoie în timp de iarnă.&nbsp;Nu va scădea factura deloc nici de la acțiunile de PR ale unor șefi de companii din domeniul energetic care anunță că vor renunța la jumătate din salariile lor grase, în semn de solidaritate cu poporul. Solidaritatea este importantă. Dar să nu o confundăm cu soluția. Cetățeanul care primește o factură de câteva mii de lei, nu are nevoie să știe cât a pierdut un director din salariu. Are nevoie să știe: cât va plăti el. Și dacă nu poate plăti, cine îl ajută. Sigur, am putea crea un fond de donații de la cei mai bogați pentru cei mai săraci, avem această experiență din Covid, dar nici asta nu ar fi o soluție salvatoare. Dar mai ales, e important să avem grijă la darul de la porți și să îl căutăm atent la dinți.&nbsp;Miliardarul rus Igor Makarov, care se oferă să achite o parte din facturile la gaz ale spitalelor din Moldova, la solicitarea premierului, are un trecut controversat. Makarov se află sub sancțiuni în Canada, stat cu care se judecă invocând drepturile sale de investitor și cetățean al R. Moldova. Condițiile în care a obținut cetățenia moldovenească din mâna lui Voronin în 2005 de asemenea sunt neclare. Sunt multe întrebări la care ar trebui să primim răspunsuri înainte de a accepta darul de la porți - Poate proba Makarov că nu este agent de influență rusească? Poate demonstra că nu a avut în trecut colaborări cu mafia rusească? Poate demonstra că interesul brusc pentru Moldova se justifică nu doar prin dorința de a scăpa de sancțiunile canadiene? Poate să ne explice ce a fost cu privatizarea Uzinei Metalurgice la Râbnița și a Moldcarton? Moldova s-a mai fript cu filantropi și acum suflăm în iaurt și vrem garanții că nu e iar un interes obscur în spate.&nbsp;Din păcate, soluțiile salvatoare nu stau la poartă, ele trebuie căutate tot la prietenii noștri din UE, demonstrându-le și convingându-i că am făcut tot ce puteam pe interior. Am optimizat și am tăiat, am strâns cureaua, dar tot nu-i putem salva de o iarnă dură pe cei mai săraci oameni ai țării. Vă spun <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">VERDE-N OCHI</a>, soluții miraculoase nu are nimeni astăzi în Moldova.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/25/def6d401-98a6-4daa-af98-4cc0d20e8d05_VERDE-NOCHI-EP72forSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/

/VIDEO/ Verde-n ochi: Cea mai scumpă iarnă din Moldova. Soluțiile salvatoare nu stau la poartă

SMM 2026 (11).webp

O dronă a explodat în apropierea localității Brănești din raionul Orhei, în proximitatea traseului dintre Ivancea și Brănești. Poliția a fost sesizată după ce în zonă a fost auzit un sunet puternic, asemănător unei explozii. Circulația rutieră a fost sistată temporar în ambele direcții. Potrivit oamenilor legii, nu au fost raportate victime.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/0040033b-cdd5-46ba-9be6-5bfe80625116_FBIMG1790801178812.webp"></figure>Potrivit unui comunicat al poliției, obiectul a fost localizat în imediata apropiere a traseului dintre Ivancea și Brănești. La fața locului se află polițiștii, care securizează zona și întreprind măsurile necesare.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/da43b0a1-f95f-411a-8e8d-d382b1c0fec0_FBIMG1790801273900.webp"></figure>Autovehiculele sunt oprite în afara perimetrului de siguranță, iar șoferii sunt îndemnați să evite zona și să utilizeze rute alternative. Victime nu au fost raportate.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/5974f3a6-ca0d-48f9-97cc-9cd007e05644_FBIMG1790801165126.webp"></figure>Oamenii legii au stabilit preliminar că drona depistată în apropierea localității Brănești, raionul Orhei, prezintă elemente specifice tipului „Geran”, cu motor turboreactiv.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/535bfa7a-49d4-4e74-ae0b-6fcabfac2736_FBIMG1790801162327.webp"></figure>Potrivit constatărilor preliminare, drona a intrat în coliziune cu copacii, ulterior căzând la sol și explodând. Polițiștii continuă examinările.Oamenii legii îndeamnă cetățenii să nu se apropie de eventuale obiecte sau fragmente necunoscute și să apeleze Serviciul 112.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/9941867a-280b-4276-8cb3-e12c76e98719_sabrina.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ O dronă a explodat în raionul Orhei: Traficul, sistat în apropiere de Brănești

FB_IMG_1790801284178.webp

O vizită obișnuită la stomatolog s-a transformat într-un coșmar pentru un băiat de 8 ani. Au urmat ani de paralizie și luptă pentru viață - o luptă pe care, în cele din urmă, a pierdut-o. Ce s-a întâmplat, de fapt? Cine se face vinovat? Și de ce a fost nevoie de 15 ani și de un verdict CEDO ca cineva să răspundă, aflați la „AMPRENTE”.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/dORs8T5zF7E"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/dORs8T5zF7E" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Sunt momente pe care nu le poți anticipa și care despart viața în „până” și „după”. Pentru familia Căldărari, acel moment a fost 29 noiembrie 2011 — ziua în care o vizită obișnuită la stomatolog s-a transformat într-un coșmar pentru un copil de doar 8 ani. Au urmat ani de luptă neîntreruptă pentru viață și pentru dreptate. Iar la 15 ani distanță, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat verdictul. Astăzi, veți afla povestea lui Lilian Căldărari — povestea unui copil care nu mai e, povestea unei mame care nu a renunțat niciodată și povestea unui sistem care a ales tăcerea.„Lilian iubea animalele, dorea să fie medic veterinar, făcea sport, mergeam la muzeu, la grădina zoologică. Acesta este caietul lui, ultima temă e scrisă pe 28 noiembrie 2011, o zi înainte de tragedie”, povestește Virgilia Căldărari, mama lui Lilian.29 noiembrie – ziua care a schimbat totulÎn dimineața zilei de 29 noiembrie 2011, nimeni nu bănuia ce avea să urmeze. Lilian era programat la stomatolog, pentru o simplă extracție dentară. Pentru că se temea de injecții, s-a optat pentru anestezia generală — o decizie care avea să schimbe totul. La scurt timp după ce a intrat în cabinet, liniștea s-a spart: panică pe holuri, sirene de ambulanță, incertitudine. Ce s-a întâmplat exact în acele minute?„Noi am venit, am vorbit cu medicul anesteziolog, i-am dat cartelea, analizele, tot era normal. M-a întrebat cât cântărește, am zis că nu știu, dar trebuia să-l cântărească. (…) I-au pus o injecție (…) când au venit să-l, mi-a spus: Mama, știi că cioara trăiește 300 de ani? Și i-am zis că și tu o să trăiești 300 de ani și cu picioarele lui a mers în cabinet. Peste vreo 10 minute pe hol s-a început panica, gălăgie și se auzea: Adrenalin, adrenalin... Am încercat să întreb ce s-a întâmplat, au zis că e totul bine. Apoi s-au auzit sirene de la ambulanță și poliție, medicii fugeau (…) am înțeles că ceva s-a întâmplat, medicii dădeau capul în jos. L-am apucat pe un medic de halat și l-am întrebat: El e în comă? El a zis că da și a coborât spre ambulanță.”Ore în șir pe holul rece al spitalului. Nu avea voie să se apropie. Nimeni nu-i spunea nimic despre ce se petrece dincolo de acea ușă. O singură întrebare o măcina: ce se întâmplă cu fiul ei?„El a fost în moarte clinică vreo 5 minute și trebuia să-l reanimeze, altfel nu-l putea pune în reanimobil. Peste vreo două ore l-au dat jos și l-au dus la Spitalul Ignatenco. Și acolo a durat cinci ore de reanimare. (…) Apoi au venit medicii și ne-au lămurit nouă că este în coma 4. Acum înțeleg, dar atunci așteptam că o să fie ca în filme, că o să se trezească și o să fie tot normal. Dar starea lui era foarte gravă…”Revenirea acasăDeși a fost resuscitat, Lilian a rămas în comă cerebrală, fapt care i-a provocat leziuni neurologice severe și paralizie completă. După jumătate de an, a fost adus acasă. Dar „acasă” însemna acum aparate medicale, proceduri zilnice, o cameră transformată în salon de terapie intensivă. Copilul era în continuare în stare vegetativă. Iar mama a înțeles că nu mai putea conta pe nimeni altcineva. A învățat toate procedurile de tratament și de îngrijire. A renunțat la job. A renunțat, practic, la propria viață — pentru că, pentru Lilian, nu mai rămăsese nimeni altcineva.„Nu puteam să accept starea copilului meu, trebuia să-i fac grad de invaliditate, dar nu puteam. Dar cu timpul am înțeles că trebuie, eu am rămas fără lucru, eram divorțată, trebuia măcar pensia de invaliditate. Din 2012 m-am angajat asistent personal. Am învățat toate procedurile. Împreună cu mama (la pensie cu diabet) îl îngrijeam, eram 24 de ore din 24 cu el. Odată la două săptămâni: reanimare, acasă, reanimare, acasă, așa 10 ani și jumătate.”Cine se face vinovat?Dar pe lângă grija zilnică de Lilian, apăsa și povara întrebărilor fără răspuns. Cine e vinovat? Ce s-a întâmplat, de fapt, în acele minute din cabinet? A cerut expertize în țară, apoi peste hotare. Și de fiecare dată, aceeași tăcere din partea clinicii. Și totuși, mama lui Lilian nu a renunțat să caute pe cineva care să răspundă pentru ce s-a întâmplat.„Când a căzut în comă eram distrusă, apoi mi-am dat seama că cineva trebuie să răspundă. Cum așa să mergi la medic cu copil sănătos și să-l iei mai nu în sicriu, invalid de gradul I? Am mers la clinică și nu puteam să găsesc cartela lui. Mi-au spus că a dispărut. Așa că am mers și am scris plângere la procuratură, după asta m-au sunat de la minister și mi-au spus că s-a găsit cartela.”La 29 noiembrie 2011, Ministerul Sănătății a dispus crearea unei comisii de experți pentru elucidarea circumstanțelor cazului. Rezultatele comisiei nu au evidențiat încălcări. Virgilia Căldărari susține că o perioadă medicii de la clinica stomatologică îl vizitau pe Lilian la spital, dar evitau discuțiile directe.„Ei spuneau că nu sunt vinovați și atât. La ședința de judecată era doar medicul anesteziolog. Ea nu recunoștea că e vinovată. (…) Am dat la Curtea de Apel, care a menținut decizia instanței, apoi iar am dat în judecată (…) Dar cum e posibil așa ceva? Nu poate nimeni să nu fie vinovat. Și mai e ceva, când semnezi acordul nu se explică tot, unii înțeleg, alții nu…”Potrivit avocaților, formularul de consimțământ din dosar era unul standard, semnat la 23 noiembrie 2011 — dar purta, scris de mână, numele altui pacient. Mai mult, chiar în ziua semnării, mama nici nu se afla la clinică. Totodată, ancheta nu ar fi verificat dacă părintele a fost avertizat despre riscurile anesteziei cu halotan. Am încercat să solicităm o reacție de la medicul anesteziolog Ludmila Ojog, am contactat Policlinica Stomatologică Republicană, am expediat și o scrisoare pe adresa instituției, așa cum ni s-a solicitat, dar până în ziua difuzării emisiunii nu am recepționat niciun răspuns.„Decizia instanței a fost că nimeni nu se face vinovat, totul a fost după protocol, totul a fost corect, iată așa. Când am văzut că se închide dosarul, am dat la expertiza internațională la București. Am fost anunțată pe 16 februarie că e gata, dar poliția spunea că încă nu este. Abia peste două luni, m-au chemat și mi-au spus că e «tot normal», dar de fapt acolo scria că Halotanul e scos din vânzare și că are reacții adverse la inimă”, susține Virgilia Căldărari.Expertizele efectuate în Moldova nu au găsit nicio abatere. Însă cea de la Institutul Mina Minovici din București a ajuns la o concluzie diferită: stopul cardio-respirator a fost o reacție adversă la halotan, fără vreo dovadă de șoc anafilactic. Această contradicție privind natura reacției suferite de copil nu a fost niciodată lămurită. Astăzi, la 15 ani distanță, anestezia generală este folosită pe scară largă în stomatologia pediatrică, iar tehnologiile din domeniu au evoluat considerabil.Medicul anesteziolog Livia Badan, membră a Societății de Anesteziologie-Reanimatologie din Republica Moldova, explică faptul că protocoalele actuale impun un examen preanestezicfoarte riguros:„Anestezia în stomatologia pediatrică a revoluționat medicina. Este vorba că în trecut multe proceduri stomatologice se făceau cu forța, se făceau cu durere, cu frică, cu anxietate, ceea ce avea un impact negativ asupra dezvoltării neuropsihologice ulterioare a copilului. În prezent se recurge la anestezie generală din considerentele că s-a demonstrat că anestezia generală, nu de durată și nu atât de des, nu are influență asupra stării neuropsihologice a copilului, după cum stresul îl are. – Există un protocol? – Sigur, se face un examen preanestezic (…) În baza anamnezei se vede dacă este ceva necesar consultații suplimentare, investigații sau se recurge doar la pachetul de bază. După care durata, profunzimea anesteziei, depinde de volumul de lucru. Și stă mereu sub supraveghere.”Conform dosarului, în ziua incidentului, Ministerul Sănătății a creat o comisie de specialiști, care după trei zile a conchis că anestezia a fost administrată corect și a recomandat doar instruirea suplimentară și recertificarea celor doi medici implicați.&nbsp;În februarie 2012, ministerul a suspendat temporar utilizarea Halotanului pentru anestezia generală, în vederea evaluării siguranței preparatului, iar ulterior l-a reautorizat. Prospectul aprobat în 2014 avea să interzică expres administrarea Halotanului copiilor pentru proceduri stomatologice în afara spitalului și să ceară echipament de resuscitare pregătit, alături de personal instruit pentru resuscitare pediatrică.În context, Livia Badan a explicat că orice anestezie se stabilește ăn fuucnție de pacient:„Anestezia generală la care recurgem noi are o bază la toți la fel, dar se individualizează pentru fiecare pacient în parte. Noi la examenul preanestezic luăm datele antropometrice, înălțimea, greutatea, vârsta, nu întotdeauna corespunde vârsta cu datele antropometrice, de asta se individualizează, de asta consultul preanestezic este foarte important. Complicații posibile sunt descrise și sunt întâlnite destul de rar, de aia suntem mereu alături, monitorizăm, nu lăsăm pacientul fără supraveghere pe tot parcursul anesteziei ca să nu se ajungă la extreme.”În Republica Moldova nu există o lege specială a malpraxisului. Pacienții care bănuiesc o eroare sau o greșeală medicală trebuie să caute dreptatea prin mijloacele generale ale legii penale sau civile — un drum lung, greu de dovedit și, așa cum arată acest caz, ușor de tergiversat.„Această lege este necesară atât pentru pacienți, ar avea mai multe remedii, mai multe garanții, dar și să beneficieze de un proces facilitat de despăgubiri, cum ar fi unele asigurări pe care le are personalul medical. Pentru că malpraxisul reprezintă o eroare de principiu, care este cauzată într-o instituție. Dar oferă garanții și pentru personalul medical, care trebuie să fie protejat”, a declarat avocatul Vadim Vieru, pentru Amprente.Solicitați pentru o reacție privind legea malpraxisului medical, reprezentanții Ministerului Sănătății au menționat că orice reglementare trebuie să ofere garanții reale — atât pacienților, cât și personalului medical. Adică plângerile pacienților să fie verificate obiectiv, iar vinovăția, atunci când există, să fie stabilită corect și rapid. Totuși, ministerul nu spune deocamdată dacă va exista o lege specială a malpraxisului. Pentru moment, promite doar că va analiza situația împreună cu alte instituții. Așadar, discuția despre malpraxis rămâne deschisă:„Reglementarea malpraxisului nu trebuie construită ca un mecanism împotriva medicilor. Ea trebuie să contribuie la protecția pacientului, la stabilirea corectă a responsabilității atunci când aceasta există și, în egală măsură, la prevenirea repetării incidentelor medicale. La această etapă, nu considerăm corect să anticipăm dacă soluția trebuie să fie neapărat adoptarea unei legi distincte privind malpraxisul. Împreună cu autoritățile competente urmează să evaluăm cadrul normativ și instituțional existent, practica europeană și măsurile necesare pentru remedierea deficiențelor identificate”, se arată în răspunsul Ministerului Sănătății.Ancheta în cazul lui Lilian a durat aproape cinci ani. De trei ori procurorii au încetat urmărirea penală, de două ori instanțele au obligat reluarea ei. Astfel, drumul prin instanțele din țară s-a oprit fără un răspuns. Atunci când toate ușile păreau închise, Virgilia Căldărari a fost sfătuită să caute dreptatea acolo unde statul nu i-a putut-o oferi — la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Așa a început un nou parcurs, unul care avea să dureze la fel de mult.„Dacă s-au închis toate dosarele, apoi am hotărât să merg mai departe. Am aflat de Promo-LEX că se ocupă cu asemenea cazuri. Am făcut cunoștință cu Vadim Vieru, am dus toate actele și am depus la CEDO în 2017”, povestește mama lui Lilian.La 3 mai 2022 CEDO a comunicat Guvernului Republicii Moldova despre încălcarea drepturilor omului în cazul lui Lilian Căldărari. Cererea se referea la neglijența medicală și lipsa unei investigații eficiente a acuzațiilor de neglijență medicală. În special, o anestezie generală pentru o extracție dentară a rezultat într-un stop cardiac și comă cerebrală timp de câteva luni, ceea ce l-a lăsat cu leziuni neurologice grave și paralizie completă. La o lună distanță, pe 3 iulie 2022 Lilian Căldărari a pierdut lupta cu viața, la vârsta de 19 ani.„El se simțea deja foarte rău, ne-au pus în secția de reanimare, l-au intubat. Eu nu prea dormeam de două zile și am mers să mă culc un pic, era ora opt seara. Pe la 12:30 sora medicală mi-a pus mâna pe picior, mi-am dat seama că Lilian a decedat. Mi-a pus în mână lănțișorul lui de aur, eu plângeam, dar în mine, era foarte greu”, mărturisește Virgilia Căldărari.Decizia CEDODupă 15 ani de luptă, în iulie 2026, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că ancheta nu a fost una efectivă și că autoritățile nu au făcut tot ce le revenea pentru a proteja viața unui om. În spatele acestor ani de așteptare stă însă povestea unui băiat de opt ani care a devenit mult prea devreme doar o filă într-un dosar. Ce a decis CEDO și de ce a fost nevoie de 15 ani pentru ca acest caz să ajungă la o concluzie?„A venit de la CEDO în favoarea mea. Mi-au dat mie 20.000 de euro pagubă morală și peste trei luni intră în vigoare decizia și se deschide din nou dosar. Eu socot că asta este o hotărâre foarte corectă, pentru că statul îmi achită mie paguba asta, dar nimeni nu duce răspundere? Eu m-am bucurat că eu am mers mai departe și am avut bucuria asta de victorie, că am câștigat procesul acesta”, mărturisește mama lui Lilian.Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că autoritățile nu au oferit familiei posibilitatea reală de a afla adevărul sau de a obține despăgubiri. Statul a fost obligat să plătească familiei 20.000 de euro pentru prejudiciul moral și 2.520 de euro pentru cheltuielile de judecată.Avocatul Vadim Vieru precizează că, după rămânerea definitivă a hotărârii, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei va urmări atât achitarea despăgubirilor, cât și eventuala ajustare a legislației naționale privind malpraxisul, inclusiv redeschiderea cauzei la Curtea de Apel.Contactată pentru o reacție, Procuratura Generală a precizat că instituția a transmis o circulară tuturor procuraturilor pentru a preveni repetarea unor omisiuni similare de anchetă. Potrivit procurorului Iuri Lealin, orice acțiune legată de executarea hotărârii, ține de proceduri stabilite după rămânerea definitivă a acesteia.„Atunci când agentul guvernamental constată că se impun măsuri de ordin individual, el transmite informația la toate autoritățile. În cazul dat este vorba de investigație, eficiența investigațiilor, sigur o să transmită și la procuratură și atunci deja noi reacționăm. Eu nu vreau să anticipez, dar aici era implicată procuratura municipală Chișinău și, de regulă, noi oferim posibilitatea să se expună acelui procuror (acel procuror nu mai este), acelei procuraturi care nemijlocit a dus ancheta și omisiunile căreia au fost constatate de Curte în primul rând. Dar, iarăși, nu vreau să anticipez, dar cel mai probabil, termenul de prescripție este expirat.”Ministerul Sănătății a luat act de hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Căldărari v. Republica Moldova și examinează constatările acesteia:„Este important să precizăm că CtEDO nu a constatat o încălcare a articolului 2 din Convenție sub aspect material și nu a stabilit prin această hotărâre culpa profesională individuală a unui medic. Curtea a constatat însă o încălcare a articolului 2 sub aspect procedural, în legătură cu eficiența mecanismelor prin care autoritățile au investigat circumstanțele cazului. Curtea a reținut, între altele, durata nerezonabilă și caracterul incomplet al investigației. Aceste constatări impun o analiză serioasă. Ele arată necesitatea evaluării mecanismelor existente de examinare a cazurilor de presupusă neglijență medicală și a modului în care acestea asigură, în practică, protecția drepturilor pacienților și un cadru juridic previzibil pentru profesioniștii din sănătate”.Virgilia Căldărari spune că, indiferent de circumstanțe, este pregătită să meargă mai departe, să se facă expertizele necesare, să se facă dreptate: „Eu nu vreau să doresc cuiva rău, dar să fie tot după lege”. Cât despre victoria la CEDO, spune că este una dureroasă, pentru că Lilian nu mai este lângă ea.Lilian Căldărari nu mai poate spune nimănui ce s-a întâmplat cu el în acea zi din 2011. Dar dosarul lui a reușit, în cele din urmă, să spună ceva important: că 15 ani de tăcere instituțională au un preț. Pentru statul nostru, prețul a fost de 20.000 de euro. Pentru familia lui, prețul a fost viața lui Lilian.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/dORs8T5zF7E"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/dORs8T5zF7E" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ AMPRENTE: Cine răspunde pentru moartea unui băiat după vizita la stomatolog

O vizită obișnuită la stomatolog s-a transformat într-un coșmar pentru un băiat de 8 ani. Au urmat ani de paralizie și luptă pentru viață - o luptă pe care, în cele din urmă, a pierdut-o.Ce s-a întâmplat, de fapt? Cine se face vinovat? Și de ce a fost nevoie de 15 ani și de un verdict CEDO ca cineva să răspundă?„O victorie care doare” - sâmbătă, de la 20:00, la AMPRENTE! Doar la TV8!<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/24/e7c8fef3-ecf7-4667-9b26-3c4134ca2cc4_PROMOAMPRENTE-260926-CAZULCALDARARIforSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/

/PROMO/ AMPRENTE: Victoria care doare. Cine e vinovat de moartea unui băiat - sâmbătă, de la 20:00, la TV8altfel


AMPRENTE  

Republica Moldova caută alternative pentru asigurarea cu gaze în 2027. Premierul Vasile Tofan a anunțat că urmează negocieri dificile cu Qatar, Azerbaidjan și Turkmenistan, în condițiile în care prețul gazelor a depășit 84 de euro pentru un MWh. Oficialul a exclus însă categoric orice posibilitate de a purta negocieri cu Federația Rusă.„Nu trebuie să avem iluzii unde este acest gaz. Că nu este în Suedia și în alte democrații liberale. O să trebuiască să mergem în țări mai complicate ca să îl găsim, să deschidem uși, să găsim cum ajungem la oamenii aceștia. (...) O să mergem în Qatar, Azerbaidjan, Turkmenistan și în toate țările astea complicate (...) Doar la Putin nu o să mergem”, a declarat Tofan.Potrivit șefului Executivului, situația dificilă din sectorul energetic este cauzată de diferențele majore de preț față de estimările inițiale. Pentru acest an, autoritățile au estimat un cost de 30 de euro pe megawatt-oră (MWh) - echivalentul a aproximativ 360 de dolari pentru o mie de metri cubi. Totuși, din cauza contextului internațional, cotațiile au depășit 84 de euro pe MWh, adică peste 1.000 de dolari pentru o mie de metri cubi.În acest context, pentru anul viitor, Guvernul își propune să încheie contracte pe termen lung, care să permită fixarea prețului cel puțin pentru o parte din cantitatea necesară, dar și maximizarea compensațiilor pentru populație.&nbsp;Cu toate acestea, oficialul a îndemnat la realism în privința noilor acorduri, subliniind că nu trebuie create speranțe false, întrucât niciun producător nu va oferi gaze la prețuri sub nivelul pieței.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/0c5ba510-6bd5-40af-9d9d-8a163b31a159_SECVGUVERN.mp4" controls=""></video></div></div>TV8.md amintește că <a href="https://tv8.md/2026/09/28/ultima-ora-gaz-mai-scump-cu-aproape-6-lei-din-1-octombrie-noul-tarif-aprobat-de-anre/309813">gazul natural</a> va fi mai scump din 1 octombrie în Moldova. Consumatorii casnici ai Energocom vor plăti circa 26,14 lei pentru fiecare metru cub, fiind cu aproape 6 lei în plus față de tariful anterior.&nbsp;

/VIDEO/ Țările în care Moldova caută alternative pentru achiziția de gaze. Tofan: „Doar la Putin nu o să mergem”

cristi (3).webp

tofan gaze

Premiile TV8

TV8.md își reconfirmă statutul de cel mai citit site de știri din Republica Moldova, fiind în topul celor mai accesate platforme din țară. Rezultatul a fost prezentat de compania Gemius, care a publicat datele monitorizării online însumate pentru cele trei luni din vara anului 2026.Potrivit statisticii furnizate, din iunie până în august inclusiv, aproximativ 500.000 de internauți din Moldova au citit materialele publicate atât în<a href="https://tv8.md/ru" target="_blank"> versiunea rusă</a>, cât și cea <a href="https://tv8.md/" target="_blank">română</a> a site-ului TV8.md, generând circa 10 milioane de vizualizări.&nbsp;Rezultatele arată cel mai mare număr de utilizatori care au ales să citească știrile pe platforma noastră în cele trei luni de vară, comparativ cu aceeași perioadă din ultimii ani.Numărul urmăritorilor crește și pe paginile TV8 de pe rețelele socialeLa sfârșitul lunii aprilie,<a href="https://www.facebook.com/tv8moldova"> pagina de Facebook TV8.MD</a> a atins recordul de 677.000 de urmăritori, iar postările noastre au atins aproape 50 milioane de vizualizări.Numărul urmăritorilor pe<a href="https://www.youtube.com/c/TV7_MDA"> canalul de YouTube al TV8</a> a trecut de 183.000 și este în continuă creștere.<a href="https://www.youtube.com/shorts/yb4O9CqxJBI">&nbsp;</a><a href="https://www.instagram.com/tv8.md/">Pagina TV8 de pe Instagram</a> la fel a înregistrat o creștere a numărului urmăritorilor, suntem peste 93.000 acum, fiind activi și pe<a href="https://www.threads.com/@tv8.md"> Threads</a>.De asemenea, TV8 este prezent pe <a href="https://www.tiktok.com/@tv8.md">platforma TikTok</a>. Suntem urmăriți de un număr record de peste 121.000 de conturi și avem peste 2,7 milioane de aprecieri.&nbsp;Echipa TV8.md vă mulțumește pentru că sunteți zilnic alături de noi!

 TV8.md rămâne cel mai citit site de știri din Moldova: Recordul atins în vara anului 2026

cristi (36).webp

O eventuală majorare a tarifului la energia electrică nu este exclusă de autoritățile de la Chișinău. Potrivit ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în următoarele zile vor fi cunoscute datele privind prețul de achiziție pentru luna septembrie, urmând ca Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) să se pronunțe asupra unei posibile ajustări tarifare.„În zilele următoare va fi cunoscut prețul mediu de achiziție pentru luna septembrie, iar deja asupra unei eventuale necesități de ajustare a tarifului se va expune ANRE-ul”, a explicat ministrul.După ședința Guvernului, Dorin Junghietu a prezentat evoluția prețurilor de achiziție din ultimele două luni.&nbsp;Astfel, în luna iulie, prețul mediu ponderat al energiei electrice achiziționate de „Energocom” a fost de 133,86 euro/MWh. În aceeași perioadă, energia tranzacționată pe bursa OPCOM, în special în intervalul diurn, a înregistrat un preț mediu de 54,75 euro/MWh, ceea ce a rezultat într-un preț mediu total de 122 euro/MWh.În comparație, în luna august, odată cu declanșarea crizei energetice provocate de seceta de pe Dunăre, care a dus la oprirea centralelor nucleare de la Cernavodă și Paks, prețul energiei achiziționate de Energocom a urcat la 156,8 euro/MWh. De asemenea, energia tranzacționată pe OPCOM a ajuns la 94,31 euro/MWh, determinând un preț mediu de 143,1 euro/MWh.Cu toate acestea, Dorin Junghietu a punctat că impactul prețurilor mai mari de achiziție a fost atenuat datorită energiei regenerabile produse la nivel local.În acest context, ministrul a îndemnat cetățenii să consume rațional energia electrică, în special în orele de vârf.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/30/05a4fa21-a8d5-4841-ab61-fc356af1d962_junghietu.mp4" controls=""></video></div></div>TV8.md amintește că pe 28 septembrie, autoritățile au decis <a href="https://tv8.md/2026/09/28/ultima-ora-gaz-mai-scump-cu-aproape-6-lei-din-1-octombrie-noul-tarif-aprobat-de-anre/309813" target="_blank">scumpirea gazelor</a> pentru toți consumatorii, dar și <a href="https://tv8.md/2026/09/28/caldura-mai-scumpa-la-chisinau-balti-si-glodeni-noile-tarife-aprobat-de-anre-pe-28-septembrie-2026/309814" target="_blank">majorarea tarifelor la căldură </a>pentru Chișinău, Bălți și alte orașe din țară. &nbsp;

/VIDEO/ Scumpirea energiei electrice în Moldova nu este exclusă de autorități: Când ar putea fi cunoscută suma posibilă

Scumpirea energiei electrice în Moldova nu este exclusă de autorități: Când ar putea fi cunoscută suma exactă

Dorin Junghietu

Septembrie 2026 va fi mai cald și mai sărac în ploi decât de obicei în Republica Moldova. Iar dacă prognoza pentru această lună nu anunță deocamdată surprize mari, istoria meteo arată că septembrie poate schimba radical registrul: în Moldova s-au înregistrat aproape +39°C, ploi torențiale și chiar zăpadă.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/02/2060892a-2578-4fe2-bc1f-4e0e91bbbc8a_4498726b-ff93-45e7-b3fe-050a6798435c.webp"></figure>Potrivit prognozei prezentate de Autoritatea de Meteorologie, temperatura medie a aerului în această lună va depăși valorile normale, care se situează între +15 și +17°C. Harta meteo indică pentru Moldova o abatere de aproximativ 1-2°C peste normal.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/02/f3846435-0064-406f-8dfc-e18bbef85dc1_034dda86-5d3a-4d8d-911e-36718ed367fa.webp"></figure>În același timp, cantitatea de precipitații va fi sub media multianuală de 40-60 de milimetri. Potrivit hărții, deficitul ar putea ajunge în mare parte din țară la aproximativ 10-20 de milimetri.În general, septembrie este cu 4-5 grade mai rece decât august. Temperatura medie lunară variază între aproximativ +14,5°C în nord și +17°C în sud, iar vremea specifică verii se poate menține, în medie, până în perioada 12-23 septembrie.De la aproape +39°C la temperaturi sub zeroDe-a lungul anilor, septembrie a venit însă cu diferențe uriașe de temperatură. Recordul de căldură al lunii este de +38,6°C, înregistrat la Fălești pe 2 septembrie 2015. La cealaltă extremă, minima absolută a coborât până la -6,3°C, la Soroca, pe 29 septembrie 1977.Cea mai rece lună septembrie din perioada măsurătorilor a fost în 1996, când mediile au variat între +10,8°C la Briceni și +13,3°C la Comrat. La polul opus, cele mai calde luni septembrie au fost în 2020 și 2023, când mediile au ajuns până la +21,3°C.Tot în septembrie pot apărea primele înghețuri. Cel mai timpuriu îngheț la sol a fost înregistrat pe 7 septembrie, la Bălți, iar în aer asemenea temperaturi au fost consemnate încă din 17 septembrie.Ploi torențiale și zăpadăÎn mod obișnuit, septembrie aduce aproximativ 6-8 zile cu precipitații. Au existat însă ani în care în unele raioane nu a plouat deloc, dar și luni extrem de ploioase. Recordul lunar este de 359 de milimetri, înregistrat la Sîngerei în 1996. Ploile torențiale sunt observate, în medie, o dată la 2-3 ani. Mai rar poate cădea grindină.Septembrie a adus în trecut chiar și zăpadă. La Briceni, primii fulgi au fost surprinși pe 27 septembrie 1977, iar la Chișinău există un asemenea episod înregistrat în 1906. Zăpada atât de timpurie se topește însă rapid.

/HARTĂ/

/HARTĂ/ Cum va fi vremea în Moldova în septembrie 2026: Prima zăpadă, +38,6°C și ploaia record 

meteo vremea septembrie

Spălătoriile auto din Republica Moldova au fost amendate cu peste un milion de lei, în urma celor 477 de controale efectuate de inspectorii de mediu în perioada martie–iulie 2026. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.„Nu este normal ca apa să ajungă în râuri cu detergenți sau diferite substanțe chimice. Apa trebuie tratată. Susținem activitatea economică, dar aceasta trebuie desfășurată responsabil, fără a pune în pericol apele, solul și mediul în care trăim. Cei care nu s-au conformat trebuie să o facă”, a declarat oficialul într-un clip video.În urma controalelor planificate și inopinate au fost aplicate aproximativ 200 de sancțiuni contravenționale.„Respectarea normelor de mediu nu este o opțiune, ci mai degrabă o responsabilitate comună”, a subliniat Hajder.Astfel, autoritățile declară că susțin activitatea economică, „dar aceasta trebuie desfășurată responsabil, fără a pune în pericol sănătatea oamenilor, apele, solul și mediul în care trăim”.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/01/be2f27b8-8634-4926-95e1-49cda3cdd3c0_AQPC9mwXuY8iUdKastJJoDW-qjFxOGMvHNbQelVSTuuLmggU7MbT3TzA7su-UwkZmmPmMfqPgxUyjOkaZAIACbbxguIaS7tPcFUCd9Yoe7fnQ.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Spălătoriile auto din țară, amendate cu peste un milion de lei: „Nu e normal ca apa să ajungă în râuri cu detergenți”



spălătorie auto

Iarna 2026-2027 ar putea veni cu mai puțină zăpadă în mare parte din Europa. Primele prognoze sezoniere indică ninsori sub media obișnuită în numeroase regiuni ale continentului, în special în zonele joase. În schimb, nordul, nord-estul Europei și regiunile montane ar putea avea mai multe șanse la zăpadă. La baza acestui scenariu se află un episod foarte puternic de El Niño, care ar putea deveni unul dintre cele mai intense înregistrate vreodată, potrivit <a href="https://www.libertatea.ro/stiri/prognoza-ninsori-iarna-2026-2027-europa-primele-modele-meteo-schimbari-majore-super-el-nino-5874658" target="_blank">Libertatea</a>.Primele estimări sunt oferite de modelele meteorologice ECMWF și UKMO, care conturează, în linii mari, același scenariu pentru Europa. Ambele indică un sezon cu mai puțină zăpadă decât în mod normal pe o mare parte a continentului, în timp ce perspective mai bune sunt pentru regiunile nordice, nord-estice și pentru zonele aflate la altitudini mari.Explicația ține de modul în care El Niño poate modifica circulația atmosferică la nivel global. Pentru Europa, prognozele indică o zonă de presiune scăzută în nord și una de presiune ridicată în sud. Această combinație favorizează pătrunderea unui aer mai cald dinspre Atlantic, ceea ce poate reduce șansele ca zăpada să se formeze și să reziste în zonele joase.Decembrie, cu mai puțină zăpadă la câmpieÎn decembrie 2026, ninsorile sunt prognozate sub medie în cea mai mare parte a zonelor joase ale Europei. Excepție fac regiunile din extremitatea nordică și unele zone montane. Circulația aerului dinspre vest și sud-vest ar putea aduce precipitații, însă temperaturile mai ridicate ar reduce cantitatea de zăpadă.Pentru iubitorii sporturilor de iarnă, altitudinea ar putea face diferența. În Alpi, zonele situate la peste aproximativ 1.800-2.000 de metri sunt prognozate să aibă condiții mai favorabile pentru acumularea unui strat natural de zăpadă. La altitudini mai mici, perspectivele sunt mai slabe.Ianuarie nu schimbă radical situațiaNici începutul anului 2027 nu ar aduce o schimbare majoră. În ianuarie, zona de presiune ridicată din sudul Europei ar urma să persiste, iar circulația aerului dinspre vest să rămână dominantă.Totuși, modelele indică și câteva regiuni în care ninsorile ar putea depăși media, în special în partea central-estică a continentului.Februarie ar putea avea cel mai mare deficit de zăpadăSituația ar putea deveni și mai pronunțată în februarie, deși aceasta este, în mod obișnuit, una dintre lunile cele mai bogate în zăpadă în Europa.Prognozele indică ninsori sub medie în cea mai mare parte a Europei centrale, vestice, nord-vestice și sudice. Regiunile nordice și nord-estice păstrează însă un potențial mai ridicat pentru ninsori.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/09/07/b9bb19ab-f4db-40bd-9c00-7b88df988758_prognozaninsorilorfebruarie2027europa.webp"></figure>Un El Niño de intensitate neobișnuităLa baza acestor estimări se află dezvoltarea unui episod foarte puternic de El Niño. Fenomenul apare în Oceanul Pacific tropical și poate modifica circulația atmosferică la scară largă, influențând ulterior temperaturile și precipitațiile din mai multe regiuni ale lumii.Prognoza sezonieră ECMWF indică faptul că El Niño ar putea depăși pragul de +3 grade Celsius la intensitatea maximă. Dacă estimările se confirmă, episodul din 2026-2027 ar putea deveni unul dintre cele mai puternice înregistrate în ultimii 50 de ani. Vârful fenomenului este așteptat în jurul lunii decembrie.Datele citate în material arată deja anomalii foarte mari ale temperaturii apei în Pacificul tropical, iar evoluția din lunile următoare ar putea menține fenomenul la o intensitate ridicată pe durata iernii.Europa și America de Nord, două scenarii diferiteÎn timp ce Europa este prognozată în mare parte cu mai puțină zăpadă, situația ar putea fi diferită în America de Nord.Centrul și estul Statelor Unite ar putea avea un potențial mai mare pentru ninsori peste medie, în timp ce nordul SUA și sudul Canadei ar putea înregistra un deficit de zăpadă. Pentru unele regiuni din Sierra Nevada și Munții Stâncoși sunt, de asemenea, estimate condiții favorabile ninsorilor.Modelele ECMWF și UKMO indică aceeași tendință generală: un El Niño puternic ar putea favoriza mai multe ninsori în anumite regiuni din vestul, centrul și estul Statelor Unite, în timp ce Europa ar urma să aibă, în ansamblu, un sezon mai sărac în zăpadă.Specialiștii atrag însă atenția că aceste prognoze nu înseamnă că Europa va avea o iarnă fără zăpadă. Ninsori sub medie înseamnă doar că, pe durata întregului sezon, cantitatea acumulată ar putea fi mai mică decât media pe termen lung.În plus, prognozele sezoniere arată tendințe și probabilități, nu pot anticipa cantitatea exactă de zăpadă sau fiecare episod de vreme severă. Estimările se pot modifica pe măsură ce sezonul rece se apropie.

Cum va fi iarna 2026-2027: Prognozele ninsorilor în Europa și schimbări majore din cauza Super El Niño

GER METEO IARNA GHEATA CHICIURA (10).webp

Petru Costin, colonel al Serviciului Vamal, bate record după record. Deținător a două titluri Guinness, acesta și-a propus să-și depășească propria performanță cu o colecție impresionantă de 17 mii și o potcoavă. Echipa Bine Bine Show l-a vizitat pe cel al cărui noul record i-ar putea aduce un loc în Cartea Recordurilor.A început în 2011 cu o hartă uriașă a țării din monede încunjurată cu 3200 de potcoave.„Am expus cea mai mare hartă a lumii din monede, a Moldovei, la Guinness și o colecție frumoasă din potcoave. Am vrut să arătăm țara noastră frumoasă în întreaga lume, în 2011 am prezentat, apoi în 2021 am prezentat a doua oară colecția de potcoave care s-a mărit la 13.855 și acum am hotărât să aduc colecția la 17.001 de potcoave.”Numărătoarea oficială a fost un adevărat maraton. Fiecare piesă a fost verificată și confirmată în fața comisiei.„Au fost prezentate fiecare aparte comisiei, la 2 instalații video, 4 instalații de fotografiere, în total erau vreo 6-7 instalații în sala comisiei unde am prezentat timp de 13 ore fără stopare. Mulți credeau că nu o să rezist.”Fiecare potcoavă își are propriile rădăcini, iar întreaga colecție a depășit hotarul țării.„Potcoavele sunt din întreaga Moldovă, 34 de bucăți sunt de pe teritoriul României, două din Elveția și două de pe insulele Kurile.”Pentru Petru Costin, potcoava este simbolul țării noastre, prin aceste recorduri el a vrut să ducă tricolorul în întreaga lume și să pună în valoare munca țăranului de altă dată.„Este un patrimoniu cultural, ele sunt de folosință, au muncit și calul și țăranul.”Cele 17.001 de potcoave nu formează doar o colecție record, dar și o veritabilă pagină de istorie documentată. Toate dovezile urmează să fie analizate de reprezentanții cărții recordurilor Guinness, iar decizia finală privind noua performanță este acum așteptată.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/05/283e5b25-319a-4d03-a4cd-2f9de3e91c31_AQOcaoC1jEH5FY-u9wECAoMZlKtRM36Torvan6Hg-4BA9BMsf8qiomXsOjYiDXaMComtAeIlxXZnwNyPjpIzLfGNLXPNNm3fUi9siTpsg.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Un colonel bate record după record: Petru Costin a adunat 17.001 de potcoave pentru Cartea Guinness

Untitled design (5).webp

A început forfota în gospodării. Legumele din grădină sunt culese, spălate și, una câte una, ajung în borcane. Castraveți, roșii și ardei sunt pregătiți pentru iarnă, iar fiecare familie are propriul secret pentru murături. În satul Teleșeu, raionul Orhei, Elena Ghidiu păstrează rețeta învățată de la părinți și ne-a arătat cum își umple ea cămara pentru sezonul rece.În gospodăria Elenei Ghidiu, toamna nu înseamnă doar recoltă, ci și borcane pline. Legumele crescute în propria grădină sunt alese cu grijă și pregătite pentru a fi puse la murat. Secretul, spune gospodina, începe chiar de la primele ingrediente.„Punem 2-3 frunzulițe de țelină pentru miros, hreanul îl punem pentru întărire, ca să fie tare, crocant, iată așa, și vreo 2 fire de mărăraș. - Și începem cu așezarea legumelor. - Puneți și roșii, și castraveți? - După dorință și după pofta omului”, a menționat gospodina Elena Ghidiu.Ardeii nu lipsesc din borcanele Elenei. Gospodina spune că aceștia sunt nelipsiți de pe masa familiei în sezonul rece și sunt serviți alături de bucate tradiționale.„Și ardei că-i gustos, e tare gustos, iarna când scoți, mai ales când mănânci cu niște fasole făcăluite, prăjite, cu garoh, cu bob”, a subliniat gospodina Elena Ghidiu.La final, se adaugă verdețuri pentru aromă.&nbsp;„Iarăși verdețuri adăugăm și deasupra că ele atunci când se murează se îmbibă, iată așa”, a spus Elena Ghidiu.După ce legumele și verdețurile sunt așezate în borcan, peste ele se adaugă sarea, apa, dar și puțin zahăr, care oferă gust autentic murăturilor.&nbsp;Specialiștii spun că procesul de fermentare a murăturilor este sporit de temperaturile ridicate și este recomadat ca acestea să fie puse când vremea începe deja să se răcească - din septembrie și până la finalul lui octombrie. Acestea sunt apreciate nu doar pentru gustul bun, dar sunt și o sursă importantă de vitamine și probiotice.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/09/26/a2544afa-f9b9-4bcb-9d7d-9ce6500f9f72_seonmuraturilor.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Secretul murăturilor de toamnă: Rețeta unei gospodine din Teleșeu, transmisă din generație în generație

muraturi.webp

Pe 25 octombrie, românii de pretutindeni o sărbătoresc pe una dintre cele mai cunoscute și iubite voci ale muzicii românești – Maria Tănase. Anul acesta se împlinesc 113 ani de la nașterea celei care, prin vocea și cântecele sale, a cucerit generații întregi și a rămas până astăzi una dintre figurile emblematice ale culturii noastre. De ziua artistei, interpreta Andreea Josan îi aduce un omagiu prin reinterpretarea celebrului „Blestem - Cine iubește și lasă”, realizată împreună cu Orchestra Națională de Tineret a Moldovei, sub bagheta lui Andriano Marian.„Cine iubește și lasă” este una dintre piesele care au rămas strâns legate de numele Mariei Tănase. Cu o poveste despre iubire, despărțire și durere, cântecul a făcut ca repertoriul artistei să continue să fie ascultat și redescoperit, chiar și după zeci de ani.Potrivit interpretei, este un mod simplu și sincer de a marca ziua artistei care, la mai bine de șase decenii de la moartea sa, continuă să fie descoperită și ascultată de generații diferite: „Vreau ca acest cover să fie mai mult decât o reinterpretare. E o formă de recunoștință pentru o artistă care a reușit să transforme cântecul românesc într-o parte importantă din identitatea culturală a mai multor generații.”<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/DOMkT7OXm0Y"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/DOMkT7OXm0Y" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>TOP 5 melodii din repertoriul Mariei Tănase„Cine iubește și lasă”<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/x5yPSsWJmW8?list=RDx5yPSsWJmW8"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/x5yPSsWJmW8" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>„Ciuleandra”<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/0W395ryBuqg?list=RD0W395ryBuqg"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/0W395ryBuqg" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>„Bun îi vinul ghiurghiuliu”<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/othweNcwkmA?list=RDothweNcwkmA"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/othweNcwkmA" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>„Trenule, mașină mică”<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/9A3FYvVxk4M?list=RD9A3FYvVxk4M"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/9A3FYvVxk4M" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>„Lume, lume”&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/79QVepeBrWA?list=RD79QVepeBrWA"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/79QVepeBrWA" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913, la București, și avea să devină una dintre cele mai importante interprete ale muzicii românești. A început să cânte de foarte tânără, iar în 1938 a debutat la Radio București, unde a interpretat cântece românești alături de taraful lui Ion Matache. Repertoriul său a cuprins sute de cântece din diferite regiuni ale țării, de la doine și balade până la cântece de dragoste și de petrecere. Maria Tănase a cântat nu doar pe marile scene, ci și în teatru și cinematografie, devenind una dintre artistele care au făcut cunoscut cântecul românesc dincolo de granițele țării. În 1939, a reprezentat România la Expoziția Universală de la New York. Supranumită „Privighetoarea” și „ambasadoarea cântecului popular românesc”, Maria Tănase a lăsat în urmă un repertoriu care continuă să fie ascultat și reinterpretat. A murit la 22 iunie 1963, la vârsta de 49 de ani, însă vocea și cântecele sale au rămas parte din memoria culturală românească.Andreea Josan este o interpretă și jurnalistă, care s-a lansat în 2022 cu o melodie în stil popular - „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=KBc8SjOTSHQ" target="_blank">Lacrima de Jar</a>”. În vara 2025 a scos pe ecrane filmul documentar „<a href="https://www.youtube.com/live/xsDEhU4T2GY?si=fWUSwSa2fedtMkSA" target="_blank">Trenul spre nicăieri...”</a>, iar la scurt timp a surprins publicul cu premiera muzicală <a href="https://tv8.md/2025/07/11/video-a-lansat-un-film-iar-acum-vine-o-premiera-muzicala-jurnalista-tv-8-andreea-josan-cucereste-cu-un-videoclip-in-stilul-anilor-60/285038" target="_blank">„Iubirea mea”</a>. În noiembrie 2024, Andreea a scos o melodie emoționantă „<a href="https://youtu.be/MEYQT8U0nQc?si=-FhoFh7ITpLyt28E" target="_blank">Fără tine”</a>, a cărei versuri îi aparțin, iar în vara anului 2023, artista a lansat piesa - „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=Gf-98ubU6Nk" target="_blank">Ты прости</a>”, <a href="https://tv8.md/2023/06/03/video-interpreta-si-jurnalista-tv-8-andreea-josan-ne-bucura-cu-o-noua-melodie-ti-prosti-va-rascoli-amintiri/231215" target="_blank">sub pseudonimul „ADA DEEA”</a>. Versurile și muzica melodiei pop, în limba rusă, sunt creația interpretei.Andreea Josan a absolvit Liceului Internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Chișinău, la specialitatea vioară. Ulterior, aceasta s-a licențiat în Jurnalism la Universitatea din București, iar în prezent este și studentă la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) din Chișinău.

/VIDEO/ Omagiu Mariei Tănase, la 113 ani de la naștere: Un cântec celebru, reinterpretat de Andreea Josan și Moldovan Youth Orchestra

Sabrina Colbasnicov

Pe 25 octombrie, românii de pretutindeni o sărbătoresc pe una dintre cele mai cunoscute și iubite voci ale muzicii românești – Maria Tănase. Anul acesta se împlinesc 113 ani de la nașterea celei care, prin vocea și cântecele sale, a cucerit generații întregi și a rămas până astăzi una dintre figurile emblematice ale culturii noastre. De ziua artistei, interpreta Andreea Josan îi aduce un omagiu prin reinterpretarea celebrului „Blestem - Cine iubește și lasă”, realizată împreună cu Orchestra Națională de Tineret a Moldovei, sub bagheta lui Andriano Marian.„Cine iubește și lasă” este una dintre piesele care au rămas strâns legate de numele Mariei Tănase. Cu o poveste despre iubire, despărțire și durere, cântecul a făcut ca repertoriul artistei să continue să fie ascultat și redescoperit, chiar și după zeci de ani.Potrivit interpretei, este un mod simplu și sincer de a marca ziua artistei care, la mai bine de șase decenii de la moartea sa, continuă să fie descoperită și ascultată de generații diferite: „Vreau ca acest cover să fie mai mult decât o reinterpretare. Este o formă de recunoștință pentru o artistă care a reușit să transforme cântecul românesc într-o parte importantă din identitatea culturală a mai multor generații.”<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/DOMkT7OXm0Y"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/DOMkT7OXm0Y" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>TOP 5 melodii din repertoriul Mariei Tănase„Cine iubește și lasă”<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/x5yPSsWJmW8?list=RDx5yPSsWJmW8"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/x5yPSsWJmW8" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>„Ciuleandra”<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/0W395ryBuqg?list=RD0W395ryBuqg"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/0W395ryBuqg" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>„Bun îi vinul ghiurghiuliu”<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/othweNcwkmA?list=RDothweNcwkmA"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/othweNcwkmA" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>„Trenule, mașină mică”<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/9A3FYvVxk4M?list=RD9A3FYvVxk4M"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/9A3FYvVxk4M" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>„Lume, lume”&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/79QVepeBrWA?list=RD79QVepeBrWA"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/79QVepeBrWA" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913, la București, și avea să devină una dintre cele mai importante interprete ale muzicii românești. A început să cânte de foarte tânără, iar în 1938 a debutat la Radio București, unde a interpretat cântece românești alături de taraful lui Ion Matache. Repertoriul său a cuprins sute de cântece din diferite regiuni ale țării, de la doine și balade până la cântece de dragoste și de petrecere. Maria Tănase a cântat nu doar pe marile scene, ci și în teatru și cinematografie, devenind una dintre artistele care au făcut cunoscut cântecul românesc dincolo de granițele țării. În 1939, a reprezentat România la Expoziția Universală de la New York. Supranumită „Privighetoarea” și „ambasadoarea cântecului popular românesc”, Maria Tănase a lăsat în urmă un repertoriu care continuă să fie ascultat și reinterpretat. A murit la 22 iunie 1963, la vârsta de 49 de ani, însă vocea și cântecele sale au rămas parte din memoria culturală românească.Andreea Josan este o interpretă și jurnalistă, care s-a lansat în 2022 cu o melodie în stil popular - „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=KBc8SjOTSHQ" target="_blank">Lacrima de Jar</a>”. În vara 2025 a scos pe ecrane filmul documentar „<a href="https://www.youtube.com/live/xsDEhU4T2GY?si=fWUSwSa2fedtMkSA" target="_blank">Trenul spre nicăieri...”</a>, iar la scurt timp a surprins publicul cu premiera muzicală <a href="https://tv8.md/2025/07/11/video-a-lansat-un-film-iar-acum-vine-o-premiera-muzicala-jurnalista-tv-8-andreea-josan-cucereste-cu-un-videoclip-in-stilul-anilor-60/285038" target="_blank">„Iubirea mea”</a>. În noiembrie 2024, Andreea a scos o melodie emoționantă „<a href="https://youtu.be/MEYQT8U0nQc?si=-FhoFh7ITpLyt28E" target="_blank">Fără tine”</a>, a cărei versuri îi aparțin, iar în vara anului 2023, artista a lansat piesa - „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=Gf-98ubU6Nk" target="_blank">Ты прости</a>”, <a href="https://tv8.md/2023/06/03/video-interpreta-si-jurnalista-tv-8-andreea-josan-ne-bucura-cu-o-noua-melodie-ti-prosti-va-rascoli-amintiri/231215" target="_blank">sub pseudonimul „ADA DEEA”</a>. Versurile și muzica melodiei pop, în limba rusă, sunt creația interpretei.Andreea Josan a absolvit Liceului Internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Chișinău, la specialitatea vioară. Ulterior, aceasta s-a licențiat în Jurnalism la Universitatea din București, iar în prezent este și studentă la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) din Chișinău.

Concept (1).webp

Andreea Josan și Maria Tănase.webp

social

31 august 2021, ora 05:45

31 august 2021, ora 05:35

31 august 2021, ora 05:18

30 august 2021, ora 14:51

30 august 2021, ora 14:36

30 august 2021, ora 14:20

30 august 2021, ora 12:57

30 august 2021, ora 12:55

30 august 2021, ora 12:13

30 august 2021, ora 11:45

30 august 2021, ora 11:40

30 august 2021, ora 10:32

/INFOGRAFIC/ Harta tuturor dronelor și rachetelor găsite în Moldova după atacurile Rusiei în Ucraina

30 septembrie 2026, ora 08:27

/EXCLUSIV/ Cutia Neagră PLUS: Milionul „ascuns” al directorilor la stat. Episodul Poșta Moldovei

29 septembrie 2026, ora 18:42

Prețurile la carburanți bat în retragere: Cât vor costa benzina și motorina pe 1 octombrie 2026

30 septembrie 2026, ora 08:49

/VIDEO/ Verde-n ochi: Cea mai scumpă iarnă din Moldova. Soluțiile salvatoare nu stau la poartă

26 septembrie 2026, ora 20:15

/VIDEO/ O dronă a explodat în raionul Orhei: Traficul, sistat în apropiere de Brănești

30 septembrie 2026, ora 19:01

/VIDEO/ AMPRENTE: Cine răspunde pentru moartea unui băiat după vizita la stomatolog

26 septembrie 2026, ora 19:10

/VIDEO/ Țările în care Moldova caută alternative pentru achiziția de gaze. Tofan: „Doar la Putin nu o să mergem”

30 septembrie 2026, ora 08:40

TV8.md rămâne cel mai citit site de știri din Moldova: Recordul atins în vara anului 2026

06 septembrie 2026, ora 03:05

/VIDEO/ Scumpirea energiei electrice în Moldova nu este exclusă de autorități: Când ar putea fi cunoscută suma posibilă

30 septembrie 2026, ora 10:11

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.