Justiția din Republica Moldova se confruntă cu o criză de judecători. Aproape o treime dintre posturi sunt vacante, iar salariile considerate prea mici și volumul mare de muncă i-ar descuraja pe tinerii juriști să îmbrace roba de magistrat. Membra CSM, Livia Mitrofan, susține că judecătorii cer salarii comparabile cu cele ale secretarilor de stat, în timp ce expertul juridic Octavian Iachimovschi avertizează că sistemul riscă să rămână fără specialiști. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.
Potrivit membrei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Livia Mitrofan, din cele 524 de funcții de judecător din sistem, 168 sunt vacante. Situația este și mai dificilă la nivelul curților de apel, unde din 104 posturi sunt ocupate doar 32. Numai la Curtea de Apel Centru sunt 40 de funcții vacante.
„De doi ani de zile, la Institutul Național al Justiției nu mai vin candidați așa cum erau într-o vreme, pentru a fi cei mai buni judecători”, a declarat Livia Mitrofan.
Totodată, membra CSM a precizat că judecătorii solicită ca salariile lor să fie aduse la nivelul celor ale secretarilor de stat: „Vorbesc despre proiectul legii salarizării. Și noi ne-am trezit că judecătorii din prima instanță au fost puși la nivelul de salarizare cu viceprimarii. Și atunci am întrebat care este locul unui judecător într-un stat de drept. (...) Noi nu cerem ceva separat. Noi cerem o egalare cu secretarii de stat și avem un argument, pentru că activitatea ministerelor este verificată de judecători din prima instanță”.
Una dintre cauzele deficitului de specialiști ar fi salariile, care, potrivit reprezentanților sistemului judecătoresc, nu sunt suficient de atractive pentru tineri. Judecătoarea Marina Rusu susține că absolvenții Institutului Național al Justiției pot obține venituri mai mari dacă aleg să activeze în avocatură sau în sectorul privat, unde volumul de muncă poate fi considerabil mai mic:
„El primește un salariu care este mai mic decât dacă, presupunem, ar activa în sistemul avocaturii sau chiar dacă este jurist. Sunt multe întreprinderi care achită juriștilor salarii mai mari. Și acea persoană care activează, de exemplu, într-o întreprindere sau chiar și ca avocat, nu are concomitent în procedură 400 de dosare, 500 de dosare, 800 sau 1.000 de dosare.”
Judecătoarea a mai menționat că, pe lângă salarii, tinerii sunt descurajați de procedurile de verificare, presiunea mediatică și riscurile reputaționale asociate profesiei.
„Trebuie să treci foarte multe filtre, care pun presiune mediatică, inclusiv pe rude și pe toți. Mai departe, tu ai foarte multe riscuri reputaționale. Noi avem situații în care judecătorii au fost atât de tare afectați de aceste atacuri, că ei nu sunt pregătiți să lupte cu această situație mediatică și cu campanii de denigrare”, a adăugat Rusu.
La rândul său, expertul juridic Octavian Iachimovschi a comparat situația magistraților cu cea a angajaților din întreprinderile de stat, unde salariile mari sunt justificate prin necesitatea de a păstra specialiștii și de a preveni plecarea acestora în alte țări.
„Păi, de ce credeți că nu funcționează chestiunea asta cu judecători și procurori? Uitați-vă la Institutul Național de Justiție. Doi ani de zile nu pot fi completate funcțiile, nu funcțiile, dar posturile de audient. Același exod are loc și în sistemul de justiție”, a declarat Iachimovschi.
Expertul a avertizat că lipsa unor măsuri pentru atragerea și menținerea specialiștilor ar putea afecta grav funcționarea justiției: „Dacă vrem să avem o astfel de abordare, riscăm ca sistemul de justiție să fie, la un moment dat, gol, a treia putere în stat să nu fie. Doamne ferește, să asistăm atunci când nu vom avea justiție”.
