Opt candidați vor lupta pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, după ce ieri au fost înregistrați ultimii trei concurenți. În paralel, 135 de candidați vor concura pentru cele 35 de mandate din Adunarea Populară, potrivit UNU TV. Pentru prima dată, alegerile din Autonomia Găgăuză se desfășoară după regulile și controlul direct al Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău.
Ultimii trei candidați înscriși în cursa pentru funcția de bașcan sunt Ivanna Koksal, Serghei Anastasov și Oleg Garizan. Koksal este fostă jurnalistă și a fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Socialiștilor, în perioada 2019–2025. Acum candidează independent.
Anastasov este primarul municipiului Comrat din 2015, iar Garizan este primarul satului Copceac din 1999. Acesta a fost și deputat comunist, între 2009 și 2014.
În cursă mai sunt Fiodor Gagauz, desemnat de Partidul Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo și Cornel Dudnic, ambii independenți, Ivan Cîlcic, vicepreședintele Partidului Popular Găgăuz, și Petru Vlah, desemnat de Partidul „Noua Opțiune Istorică”.
În paralel, s-a încheiat și înregistrarea candidaților pentru Adunarea Populară. Pentru cele 35 de mandate vor concura 135 de persoane. Dintre acestea, 93 sunt independente, iar 42 au fost desemnate de partide politice. Doar 23 de candidați sunt femei, ceea ce reprezintă 17 la sută din total.
Ambele scrutine vor avea loc pe 15 noiembrie, iar până pe 14 octombrie autoritatea electorală urmează să aprobe modelul buletinului de vot și ordinea în care vor fi înscriși candidații la funcția de bașcan.
Între timp, Comisia Electorală Centrală propune pentru consultări publice un cod de conduită menit să asigure o campanie electorală corectă și o informare echilibrată a alegătorilor. Documentul stabilește reguli atât pentru candidați, cât și pentru instituțiile de presă.
Potrivit proiectului, concurenții electorali nu vor putea oferi bani, bunuri sau alte avantaje pentru a influența votul și nici nu vor putea folosi resursele administrative în scop electoral. Reguli sunt prevăzute și pentru campania de pe internet. Candidații trebuie să evite răspândirea informațiilor false, a materialelor defăimătoare și a conținutului manipulat.
Codul mai interzice mesajele care instigă la ură, discriminare sau violență și cere respectarea libertății presei. Jurnaliștii trebuie să poată monitoriza alegerile fără să fie intimidați sau împiedicați să-și facă meseria.
Documentul urmează să fie semnat de participanții implicați înainte de începerea campaniei electorale.
