Doctorul habilitat în drept, Teodor Cîrnaț, consideră că procesul de selectare a unui procuror-șef la Procuratura Anticorupție (PA) este mimat și că "istoria din 2019" s-ar putea repeta. Atunci, Alexandr Stoianoglo a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) câștigător al concursului pentru ocuparea funcției de procuror general, iar în 2021, Stoianoglo a fost suspendat din funcție și pe numele său, a fost pornită o urmărire penală. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 30 mai a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.
Cîrnaț crede că alegerea unui singur candidat final pentru șefia PA este nedemocratică și că CSP are dreptul de a nu recunoaște hotărârea Comisiei speciale de selectare a unui candidat.
"În actualul concurs pentru funcția de procuror la Anticorupție, Comisia și-a îngustat numărul de candidați și a rămas numai unul. Eu sunt de părerea pentru a avea concurs și pentru a avea de unde alege, într-un proces democratic, trebuie să fie cel puțin doi candidați.
CSP, pentru a respecta buchia democrației și pentru a ne readuce la albia Constituției, a spus că nu recunoaște hotărârea aceasta a Comisiei speciale de selectare a unui candidat la funcția de procuror Anticorupție și îi admite la concurs pe acești patru concurenți. Din punctul meu de vedere, eu cred că are dreptul la existență această poziție în detrimentul celei care a fost înaintată de Comisia specială", a precizat Cîrnaț.
Expertul în drept a amintit cum a decurs procesul de selectare a unui procuror general în 2019, la fel, în baza unui concurs organizat de o comisie specială. Totodată, acesta a comparat situația CSP-ului de atunci și a celui din prezent.
"CSP-ul din 2019 nu a avut curajul față de cei 16 candidați la funcția de procuror general, să spună că este un concurs neconstituțional, fiindcă chiar dacă s-au propus patru candidați, aceștia limitează dreptul de a alege. Ulterior, Curtea Constituțională a spus că această lege este neconstituțională, însă acel CSP trebuia să aibă curajul să spună că acea comisie de preselectare este neconstituțională și de aceea, nu recunoaște hotărârea începută de doamna Stamate, finalizată de Nagacevschi, că nu recunoaște, pentru că îi limitează dreptul CSP de a alege acești candidați.
Noi vedem că actuala componență a CSP-ului, invers, are curaj. Așa cum s-a vorbit din partea unor membri ai CSP, unde a citit de pe foaie articolul din Constituție, ce prevede, e curaj. Însă, dacă noi vorbim ca instituție per ansamblu a CSP, va fi un proces mimat", a menționat Teodor Cîrnaț.
El a explicat că "istoria din 2019" s-ar putea repeta.
"În scopul de a readuce încrederea în viitorul procuror general, în 2019, noi modificăm legea cu privire la Procuratură și creăm o comisie în afara CSP-ului, pentru a selecta candidații la funcția de procuror general. Inițial, erau doi candidați și ulterior, au rămas la 4. Până la urmă, aceasta a dat un produs, care se numește Stoianoglo, contestat de mine de la etapa numirii în funcție neconstituțională și ajungem la concluzia că acest procuror general preselectat de o comisie în afara CSP, a fost una viciată de procedură și de Constituție.
Mă tem cam pe aceeași procedură, pe același scenariu, se merge și în prezent. Să nu să se repete istoria din 2019, dar când am spus că este un proces mimat, eu sunt de părerea că aceste două concursuri din 2019 și din 2022 sunt trase la indigo", a punctat doctorul habilitat în drept.
Președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, consideră că atât concursul de selectare a unui procuror general în 2019, cât și cel de selectare a unui procuror-șef la PA, "nu sunt perfecte".
"Este greu să compari aceste două concursuri. Atunci, în 2019, era evident, substratul politic și jocurile politice care se făceau, nu a fost asigurată verificarea integrității candidaților, veniturilor, cheltuielilor.
Acum, avem un concurs care s-a terminat cu o singură persoană în final și desigur că asta nu arată bine din perspectiva democrației, competivității, credibilității concursului. Până la urmă, responsabilitatea va aparține integral CSP-ului, iar în instanță finală - PAS-ului, care a promis reforma justiției", a declarat Gligor.
Alexandr Stoianoglo a fost reținut la începutul lunii octombrie, anul trecut, după ce Consiliul Superior al Procurorilor a dat curs demersului depus de deputatul Lilian Carp. Stoianoglo este învinuit pe cinci capete de acuzare precum abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor, corupere pasivă și darea de informații mincinoase. El se declară nevinovat. La începutul lunii decembrie 2021, Stoianoglo a fost eliberat din arest la domiciliu, iar în prezent este cercetat sub control judiciar.
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a stabilit în cadrul ședinței de luni, 30 mai, data desfășurării interviului pentru preselecția candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Etapa de intervievare în cadrul CSP va avea loc pe data de 7 iunie, asta după ce prima etapă de intervievare a fost în cadrul Comisiei speciale de preselecție a candidaților.
„S-au stabilit mai multe încălcări și urma aceste dosare să fie remise înapoi la Comisia de preselecție. Respectiv, s-a decis de a fi intervievată încă odată doamna Veronica Dragalin, Octavian Iachimovschi, Adrian Bordianu și Victor Brînză. Aceasta a fost hotărârea de astăzi”, a declarat Angela Motuzoc, pentru TV8.md.
Membrul CSP, Eduard Varzar a declarat că unii candidați nu au prezentat CV-ul, altul nu a indicat în dosar declarațiile de avere și interese ale candidatului.
„În cazul candidatului Oleg Potîrniche nu este avizul Serviciului de Informații și Securitate”, a precizat Varzar care a afirmat că în cazul candidatului Victor Brînză, care inițial a fost exclus, a fost o eroare tehnică.
TV8.md reamintește că pe 18 mai, Comisia specială de preselecție a candidaților din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat că Veronica Dragalin a trecut etapa de preselecție în cadrul concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție (PA). Tot atunci, Comisia specială s-a întrunit în ședință pentru a examina obiecțiile a doi dintre candidați, Octavian Iachimovschi și Adrian Bordianu și a decis de a respinge obiecțiile înaintate de către aceștia și respectiv, menținerea deciziei din 18 mai 2022, motivarea fiind transpusă în actele decizionale emise de Comisia specială.
Veronica Dragalin este reprezentantă a diasporei, jurist de profesie, în prezent, procuror adjunct al Statelor Unite, Secția de corupție publică și drepturi civile.
Este fiica Elenei Dragalin, președinta organizației Moldova-AID și cea care organizează în fiecare an tradiționala Convenție moldo-americană, eveniment care întrunește reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale americane și din Republica Moldova, dar și persoane originare din Republica Moldova și stabilite cu traiul în Statele Unite ale Americii.
Comisia specială s-a convocat în ședință închisă, în format on-line, pe platforma ZOOM. Etapa interviurilor, s-a desfășurat în perioada 17-18 mai.
Pe 10 mai, CSP a anunțat cei trei candidați admiși în proba finală la concursul pentru șefia PA. Este vorba despre procurorii Adrian Bordianu, Veronica Dragalin și Octavian Iachimovschi, dosarele cărora au fost examinate de către Comisia specială pe 10 mai, în ședință închisă.
În urma examinării dosarelor, s-a stabilit că trei din cei cinci candidați au întrunit criteriile de eligibilitate. Aceștia au fost promovați la etapa interviului. Ceilalți doi candidați, Oleg Potîrniche și Victor Brînză, nu au respectat criteriile. Respectiv, Comisia a decis colegial descalificarea din concurs, pe motivul nepromovării etapei de eligibilitate.
Ulterior, pe 12 mai, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat că încă un candidat a fost desemnat eligibil la a fi promovat pentru proba finală la concursul pentru șefia Procuraturii Anticorupție. Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror șef al PA s-a întrunit în ședință extraordinară, pentru a reexamina dosarul lui Victor Brînză.
Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md
