Incendiile de vegetație implică o serie de riscuri pentru sănătate, inclusiv decesul. Avertizează specialiștii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP).
Cel mai grav este faptul că majoritatea incendiilor de vegetație sunt provocate intenționat ca măsură de salubrizare a curților și a terenurilor agricole.
În primul rând, incendiile de vegetație sunt o cauză majoră de poluare a aerului atmosferic. În timpul arderii unei tone de reziduuri vegetale, în aer, împreună cu fumul sunt eliberate aproximativ 9 kg de microparticule. Printre acestea sunt pulberi de diferite dimensiuni, oxizii de azot, monoxidul de carbon, benz(a)pirenul și alți compuși cancerigeni. Arderea masivă a vegetației poluează atât de mult atmosfera, încât poate fi comparată cu emisiile industriale puternice.
Atunci când vegetația mocnește fără oxigen, în aer este eliberat benzipirenul și dioxinele – compuși extrem de nocivi pentru organismul uman, cu un potențial cancerigen.
Pentru că particulele emise în urma incendierii vegetației sunt foarte mici, acestea pătrund adânc în plămâni și generează un șir de afecțiuni, printre care se numără accesele de astm bronșic, atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale. Totodată, inhalarea monoxidului de carbon (CO), gaz incolor și inodor în apropierea arderii vegetației reduce livrarea de oxigen către organele și țesuturile corpului și poate genera dureri de cap, greață, amețeli, iar în concentrații mari, se soldează cu decesul.
De asemenea, arderea vegetației poate genera arsuri, iritație a ochilor, nasului, gâtului și a plămânilor, diminuarea funcției pulmonare, manifestată prin tuse și respirație șuierătoare, bronșită, inflamație pulmonară și acutizarea bolilor cronice pulmonare și cardiace existente.
Cele mai vulnerabili la apariția complicațiilor sunt copiii, gravidele, vârstnicii, în special cei care suferă de boli respiratorii cronice și au funcția ventilatoare pulmonară afectată, de asemenea, persoanele care suferă de boli cardiovasculare.
În locul incendierii vegetației uscate, gospodarilor li se sugerează să profite de pe urma acesteia. Oamenii pot recurge la metoda de compostare, cu colectarea vegetației rămase din toamnă într-un loc special, acoperirea cu pământ, iar timp de 3-6 luni vegetația se va descompune și va putea fi utilizată ca îngrășământ. Brichetarea - după terminarea recoltării, cu transformarea în biomasă și utilizare în calitate de combustibil.
Recent, un grup de deputați în Parlament au înregistrat un proiect de lege prin care se stabilesc amenzi de până la 50 de mii de lei și chiar privarea de libertate pentru incendierea intenționată a vegetației.
Cifrele din acest an sunt dramatice. De la începutul anului au fost semnalate peste 4 700 de incendii de vegetație, 652 – într-o singură zi. De asemenea, au fost înregistrate 2 decese asociate incendiilor de vegetație, iar suprafața arsă este comparabilă cu suprafața a două raioane Dubăsari.
Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent:https://t.me/tv8md
