Scandal în jurul centrului de plasament pentru refugiați, deschis în cadrul Spitalului Clinic Municipal de Ftiziopneumologie. Primăria a reacționat, după ce Avocatul Poporului a cerut închiderea acestuia din motiv că, până atunci, acolo, erau tratați pacienți infectați cu tuberculoză.
Prin urmare, potrivit Avocatului Poporului, în prezent, nu se cunoște care sunt riscurile de infectare a unei persoane sănătoase.
În replică, Primăria susține că sunt puțini bolnavi diagnosticați cu tuberculoză, dar și că un bloc al spitalului a stat închis.
Pe data de 28 februarie, un bloc al Spitalului Clinic Municipal de Ftiziopneumologie s-a transformat într-un centrul de plasament temporar pentru refugiați, iar în primele zile, acolo, au fost adăpostiți în jur de 70 de cetățeni ucraineni.
”Până a deveni un centru de plasament pentru refugiați, în acest bloc erau internați pacienții confirmați pozitiv la coronavirus. Acest lucru poate fi demonstrat prin inscripțiile de pe ușă. Aici, de exemplu, scrie: „Secția 3, Covid19”.
Acum două luni, potrivit lui Boris Gîlca, secția Covid și-a sistat activitatea. Chiar și așa, centrul de plasament pentru refugați, amenajat aici a trezit suspiciunea Avocatului Poporului, care, în urma unor investigații, a constatat că au fost admise încălcări ale drepturilor omului și ale drepturilor pacientului.
Mai exact, într-un comunicat pe care l-a emis obudsmanul se menționează că nu a fost dispusă și realizată o evaluare a riscului contaminării cu tuberculoză a persoanelor cazate aici.
Chiar dacă au fost dezinfectate spațiilor destinate pentru cazare, totuși, nu există studii, care ar aprecia riscul de contaminare a persoanelor sănătoase, se mai arată în comunicat.
„Destinația instituțiilor medicale este alta decât cazarea refugiaților. Majoritatea persoanelor refugiate au nevoie de spații, unde ar beneficia de asistență socială și mai puțin de cea medicală și nicidecum de plasarea într-un spațiu, care ar prezenta riscuri pentru sănătatea refugiaților. De asemenea, situația creată duce în mod direct la încălcarea dreptului pacientului la acces la servicii medicale”, se arată în declarația Ombudsmanului.
Totodată, în opinia Avocatului Poporului este incertă și situația bugetului instituției medicale, care ar fi utilizat în alte scopuri decât tratamentul bolnavilor cu tuberculoză.
Fiind întrebat despre această dilemă, directorul spitalului ne-a spus că a fost nevoit să execute ordinul Direcției Sănătate al Primăriei Chișinău.
În replică, municipalitatea susține că nu există niciun risc de infectare cu tuberculoză a cetățenilor ucraineni cazați acolo.
„Domnul Avocat al Poporului a fost indus în eroare conștient de către cineva din interiorul spitalului, dar acesta este un alt subiect al nostru, intern. În cadrul spitalului sunt trei blocuri pentru tratarea pacienților cu tuberculoză. Pacienți cu tuberculoză sunt foarte puțini. Un bloc cu patru etaje și cu 150 de paturi a fost permanent închis”, a declarat șeful Direcției Sănătate, Boris Gîlca.
Mai mult, Boris Gîlca se apără și prin faptul că a fost nevoie de activarea acestui spațiu, atunci când am avut un flux mare de refugiați, 90 la sută fiind direcționați spre Chișinău.
„Ar fi fost criminal să nu fi activat aceste spații, oriunde ar fi fost ele. În spitale, alte instituții, oriunde. Am primit în condiții decente toți refugiații”, a menționat, Gîlca.
În prezent în această secție a Spitalului Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, au mai rămas 10 persoane, care vor trebui să-și caute un alt adăpost, după ce, aseară, Comisia pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău a decis închiderea centrului până la sfârșitul lunii martie curent.
De trei săptămâni, aici s-au adăpostit și Janna cu Iurii. Au lăsat în Odesa, casa și apartamentul, pentru a fugi de război.
