Perioada pandemiei de Covid-19 a fost un adevărat chin pentru mai mult de jumătate dintre persoanele din țara noastră aflate în îngrijire paliativă. Mulți dintre ei au evitat să se programeze la medicul specialist din cauza fricii de a se infecta, în timp ce alții, din același motiv, n-au apelat nici chiar la serviciul de urgență. De asemenea, pandemia i-a lăsat și fără bani pentru accesarea serviciilor medicale, atât de necesare pentru ca să trăiască. Datele aparțin unui studiu realizat de organizația Keystone Moldova, pe tema accesului la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică. Cifrele demonstrează că mai mult de jumătate dintre respondenți, mai exact 54%, au ocolit instituțiile și serviciile medicale din cauza fricii de a se infecta.
În perioada pandemiei, s-a înrăutățit starea de sănătate a pacienților din țara noastră, aflați în îngrijire paliativă. Potrivit datelor unui studiu, realizat de organizația Keystone Moldova pe tema accesului la serviciile de sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică, fiecare al 8-lea pacient paliativ a caracterizat starea sănătății lui ca fiind rea și foarte rea. Astfel, 50 la sută dintre ei au afirmat că nu au avut încredere în sistemul medical, 18% au menționat că le-a fost frică să se infecteze, iar 8% dintre respondenți au declarat că nu au avut suficienți bani. Dificil le-a fost și bolnavilor dependenți de stome, rândul după acestea, la medicul de familie, fiind și așa mare.
”Prin intermediul medicului de familie, stai în rând acolo, sunt niște particularități și la dânșii, stai în rând vine peste vreo lună, două, trei și primești, primești o cantitate acolo de pachete. Și ele sunt și ele de diferită calitate, dar noi ne deprindem și reieșind din ceea ce este așa ieșim din situație, sigur. ”
Acest bărbat ne-a mai povestit că, în situația sa, după ce a trecut prin trei spitale un timp îndelungat, n-a așteptat prea mult să-l ajungă rândul și a apelat la serviciile de îngrijire a Primului Centru de Îngrijire Paliativă din Chișinău.
”Am fost nevoit. Când am fost eliberat din spital, venind acasă, practic, trebuie pansamente, chestii. Eu vreau să vă spun că și la instituțiile publice asta-i ca bună ziua când stai în spital da (taie) dar când vii după 10 zile, practic, ești liber, ți-o dat drumul în mare și înoată mai departe. Și așa când vii de acolo e vai de steaua ta, dar aici am venit și a fost un ajutor așa, substanțial. ”
Și alți oameni pe care i-am întâlnit la Centrul de Îngrijire Paliativă au confirmat că nu a fost deloc ușor în perioada pandemică să facă față provocărilor. Acest bărbat din Drochia ne-a spus că după stome vine doar la Chișinău, întrucât în localitatea sa nu există, însă cu alte probleme de sănătate sa adresat și în pandemie, la medicul de familie.
”Când primește la programare când - nu, dar așa sunam lui acasă și-mi spuneau că iată la așa dată. Tot era mai ușor, că nu erau mari rânduri.”
De fapt, imediat după instituirea stării de urgență, la începutul pandemiei, accesul la medicină devenise aproape imposibil, susține Ludmila Malcoci, realizatoarea studiului. Datele cercetării mai arată că fiecare al 7-lea respondent nici nu dispune de servicii de îngrijiri paliative în localitatea sa și a fost nevoit să parcurgă distanțe lungi ca să beneficieze de ele.
”Acest lucru desigur a afectat mult persoanele în cauză, plus la asta trebuie să ținem cont că multe persoane care sunt în paliativ sunt foarte vulnerabile, ele nu se pot deplasa. Deci o perioadă de timp nu era transport, ele trebuiau să găsească un transport specializat. Ca să ajungi la un medic specialist, trebuia să treci prin medicul de familie, acesta trebuia să-ți dea îndreptare. Noi am avut instituții medicale care o perioadă de timp nici nu a permis accesul chiar în instituția medicală.”
Prin urmare, multe dintre persoanele aflate în îngrijire paliativă au fost nevoite să apeleze la alte servici specializate în domeniu, din capitală, cum ar fi de exemplu, Centrul de Îngrijire Paliativă (Hospice Angelus).
”Această îngrijire paliativă presupune o pregătire specială în domeniu, fiindcă, un profesionist în îngrijiri paliative este un profesionist care este pregătit să controleze simptomele, care le are un pacient cu o boală incurabilă, progresivă, avansată, cum să influențeze aceste simptome cu medicație puțină cu asistență suficientă, pentru ca cheltuielile să fie mici și să știe oricând, când este nevoie, să spună stop tratamentului”, a comentat Valerian Isac, președintele Asociației Naționale de Tratament Paliativ,
În total, în cadrul cercetării au participat 206 persoane aflate în îngrijire paliativă, dintre care 65% – femei și 35% – bărbați, 49% – din mediul urban și 51% – din cel rural.
